MAI alocă 2,29 milioane de lei pentru monitorizarea discuțiilor în spațiul public a implementării cărții electronice de identitate

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) lansează o inițiativă amplă de monitorizare a comunicării publice în media tradițională și în mediul online, ca răspuns la proliferarea informațiilor false legate de implementarea Cărții Electronice de Identitate (CEI) în România.

Ce presupune măsura

În cadrul acestui demers, MAI va aloca 2,29 milioane de lei pentru achiziția unui sistem dedicat de tip Media Intelligence, cu capacitatea de a:

• captura și arhiva emisiuni radio și TV în care se discută subiectul buletinului electronic;
• scana și analiza site-uri de știri, bloguri și rețele sociale pentru termeni importanți precum „buletin electronic”, „cip” și „semnătură digitală”;
• efectua analiza sentimentului public, pentru a determina dacă percepția asupra proiectului este pozitivă, neutră sau negativă.

Sistemul nu se limitează la simpla urmărire a aparițiilor mediatice, ci include funcții de înregistrare în timp real, arhivare și analiză complexă a discursului public.

Scopul monitorizării

Principala motivație declarată a acestei inițiative este combaterea răspândirii de informații false sau înșelătoare despre noile buletine cu cip și, în special, pentru a combate temerile legate de securitatea datelor biometrice sau alte mituri nefondate. MAI dorește astfel să poată reacționa rapid prin dezmințiri oficiale și campanii de informare orientate către publicul larg.

Un exemplu relevant menționat în caietul de sarcini este reacția la îngrijorări privind „stocarea amprentelor”: în astfel de situații, instituția ar putea aloca resurse pentru materiale care explică măsurile de securitate a datelor biometrice folosite în CEI.

Contextul adoptării buletinului electronic

România și-a asumat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), emiterea a aproximativ 5 milioane de buletine electronice până la sfârșitul anului 2026. Pentru a atinge acest obiectiv, este necesar un ritm intens de preschimbare a documentelor, dar în prezent mai puțin de 5% din populație deține acest act — un procent redus cauzat, în parte, de neîncrederea publică și de dezinformare legată de noile tehnologii.

Dezinformarea în România: un fenomen amplu

Monitorizarea anunțată de MAI are loc într-un context mai larg în care România se confruntă cu fenomenul știrilor false și al dezinformării, atât în mediul public, cât și în mediul digital. Dezinformarea vizează o gamă largă de subiecte — de la teme politice și sociale, la proiecte guvernamentale — iar răspândirea acestor conținuturi se sprijină adesea pe neîncrederea în instituții și procese democratice.

La nivel european, autoritățile urmăresc detectarea manipulării informațiilor și consolidarea capacității societății de a face față dezinformării, inclusiv prin politici și instrumente care sprijină monitorizarea și educația media.