Profesorii de română din şcolile cu predare în limba maghiară sunt încurajaţi să pună accent pe dezvoltarea competenţelor de comunicare, mai ales că sunt zone unde elevii vorbesc în limba majorităţii doar la orele de curs, a declarat într-o conferinţă de presă, inspectorul de limba română, Dorina Moraru-Drăghici.
Aceasta a afirmat că, începând din anul 2008, predarea limbii şi literaturii române în Harghita vizează dezvoltarea competenţelor de comunicare şi de interpretare a textelor.
„Se lucrează intensiv la gimnaziu pentru decodificarea textelor. Întâmpinăm greutăţi la competenţele de comunicare, (…) evident în şcolile cu predare în limba maghiară şi mai ales în şcoli din medii izolate etnic, întrucât comunicarea în limba română se face doar la ora de limba şi literatura română şi atunci este destul de dificil”, a afirmat inspectorul şcolar Moraru-Drăghici.
Aceasta a precizat că a îndemnat profesorii de limba română să flexibilizeze programa, în contextul accentului pus pe comunicare şi apoi pe conţinuturile care vizează examenele naţionale şi a punctat că profesorii care au obţinut rezultate bune pun accent, în primele două luni ale anului şcolar, pe dezvoltarea competenţelor de comunicare.
„Începutul anului şcolar, pentru unii colegi de-ai noştri, care au şi rezultate, înseamnă dezvoltarea competenţelor de comunicare. La clasa a V-a şi la clasa a IX-a sunt cele mai multe probleme şi acolo se lucrează pe teme de comunicare. (…)Sunt probleme mai ales la liceele tehnologice şi rezultatele la simulare spun acest lucru”, a explicat inspectorul de limba română.
În ceea ce priveşte rezultatele la simularea probei de limba română la Evaluarea Naţională şi la Bacalaureat, acestea sunt asemănătoare. La Evaluarea Naţională, promovabilitatea a fost de 38,72 la sută, în condiţiile în care în nouă şcoli din judeţ examenul nu a fost trecut de niciun elev. La simularea Bacalaureatului, s-a înregistrat o promovabilitatea la limba română de 39,49 la sută.
Inspectorul şcolar a mai adus în discuţie şi situaţia manualelor de limba şi literatura română de la clasele cu predare în limba maghiară, învăţământul gimnazial, despre care a spus că nu sunt în concordanţă cu programa şcolară.
„Manualele editate pentru acest nivel sunt vechi, nu sunt în concordanţă cu programa de specialitate, care a fost revizuită. Deşi au fost reeditate, s-au păstrat aceleaşi texte, nu au fost reînnoite conţinuturile (…) Aspectul pozitiv este acela că mulţi profesori au achiziţionat manuale de la edituri de prestigiu şi au capacitatea de a selecta, de a adapta exerciţiile problemelor specifice de predare şi învăţare”, a conchis inspectorul de limba română.
AGERPRES