Când scriu aceste rânduri, prima ninsoare tocmai i-a luat prin surprindere pe cei abilitaţi cu întreţinerea drumurilor. Cad fulgii de nea peste copacii tineri, care acum află şi ei: iarna de obicei ninge! Privesc plapuma subţire de nea şi nu pot să nu mă gândesc, ce bine ar fi dacă ninsoarea ar acoperi şi problemele închipuite sau reale în oraşul nostru multicultural.
„Ce mai vor maghiarii?Au mai multe drepturi decât noi, majoritarii”, se întreabă, se revoltă unii.
Încercând să răspundă la această întrebare, dar şi pentru a –i cunoaşte mai bine pe concetăţenii noştri de etnie maghiară, jurnalistul Csaba Szabó din Cluj-Napoca a pus bazele unui Club Media „Corbul Alb” al cărui preşedinte este, iar în vara lui 2014 a fondat portalul de Contact Româno-Maghiar, cu scopul de a vorbi „mai pe româneşte despre maghiari”. Este un mod de a lupta împotriva prejudecăţilor şi a ignoranţei, cauzele celor mai multe neînţelegeri, consideră jurnalistul.
Ca o încununare a activităţii zilnice pe portalul Corbii Albi, fondatorul Clubului a editat o antologie „Corbii Albi” 2015, o carte ce cuprinde gândurile, impresiile unor autori, români şi maghiari, 37 la număr, despre convieţuirea celor două etnii. Intitulată „Zbor pe loc”, cartea recent lansată la Sala Radio din Cluj-Napoca aduce scrierile unor jurnalişti, bloggeri, istorici sau cadre didactice precum Ioan Aurel –Pop, profesor universitar, rectorul UBB Cluj-Napoca sau Lidia Ostaş, profesoară din Republica Moldova. Printre cei 37 de autori, printre care mă număr şi eu, unii sunt din Elveţia, Statele Unite ale Americi, Ungaria sau Spania, iar alţii sunt din Cluj-Napoca, Braşov, Botoşani, Constanţa, Sf. Gheorghe sau Turda. Ei sunt „oameni care cred în posibilitatea clădirii unei societăţi în care românii şi maghiarii se pot regăsi cu capul sus, având speranţa dăinuirii ideilor generoase şi pragmatice ale celor două naţiuni de pe aceste meleaguri”, potrivit fondatorului.
Între timp iar se agită spiritele. Nu ar trebui să mă mire, suntem în campanie electorală. Totuşi, ar fi bine de ştiut cine sunt cei care manevrează iţele? Cine pune în mişcare masele? Cum de nu-şi dau seama că sunt folosiţi periodic, activaţi cu aceeaşi problemă etnică? Sunt şantajaţi sentimental oamenii în vârstă, care lăcrimează auzind vorbe meşteşugite, rostite în limba lor maternă sub zidurile cetăţii medievale.
Politicieni, care au fost şi vor din nou la guvernare, care n-au picat din Lună, care au fost acolo când s-au luat decizii, vin acum şi le vând iluzii.
Erika MĂRGINEAN