Președintele PMP Mureș, Marius Pașcan, este, alături de colegi parlamentari de la majoritatea formațiunilor politice reprezentate în Parlament, inițiatorul Legii privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antiromânismului. Această lege vine ca urmare a unui act normativ pentru prevenirea și combaterea antisemitismului votat de Parlamentul României.
”Prevederile acestei legi sunt cât se poate de valabile și identic aplicabile pentru prevenirea și combaterea antiromânismului, un curent susținut care se manifestă și proliferează tot mai agresiv.Antiromânismul este o formă de luptă împotriva tuturor expresiilor de afirmare a identității românești, de contestare a suveranității naționale legitime a națiunii române, cât și de exprimare a unor idei, concepte, doctrine ori politici publice care vizează xenofobia în raport cu poporul român ori discriminarea negativă a acestuia. Antiromânismul se manifestă prin instrumentalizarea unor concepte și expresii care vizează punerea în inferioritate a poporului român, așa cum se întâmplă cu noțiuni de tipul “vlah”, “olah”, ori “voloh” cu sensul de popor inferior și îmbrăcând definiții semantice de tipul “cioban” “necioplit”, “prost”. De asemenea, aceste generalizări la adresa poporului român nu se opresc aici, anumite organizații politice și de media din unele țări europene folosind la adresa comunităților românești din diaspora eticheta de “țigani” cu sensul depreciativ pe care dicționarul explicativ îl oferă acestui termen. Trebuie menționat și faptul că, în ultimii ani, s-au înregistrat o serie de persecuții și atacuri cu caracter etnic la adresa românilor în unele state vecine României, unde le-au fost limitate arbitrar drepturile fundamentale, ori unde li s-a interzis folosirea limbii române în învățământ ori cultură, la care se adaugă impunerea unor denumiri etnice divizante precum “moldoveni”., se arată în expunerea de motive.
În același document se mai arată că : ”recurența unor comportamente antiromânești ori revenirea în actualitate a unor idei xenofobe la adresa românilor este un fapt care este vizibil și astăzi, iar aplecarea spre această problemă reprezintă o chestiune atât de demnitate națională, cât și de apărare a principiilor constituționale în baza cărora funcționează statul român. În interiorul României, în numeroase județe din Transilvania, se desfășoară consecvent acțiuni pretins comemorative secuiești, care sunt de fapt manifestări antistatale, antiromânești, segregaționiste, șovine, în cadrul acestora scandându-se lozinci insultătoare și calomnioase la adresa românilor, a statului român, precum și a autorităților române. Mai apoi, relatări asupra respectivelor evenimente, precum și mesaje antiromânești sunt reverberate prin mass-media, prin Internet și rețelele de comunicare și socializare electronice. Astfel, aproape că au devenit obișnuite manifestările generalizate pentru autonomia teritorială a așa-zisului “Ținut Secuiesc. Se urmărește constituirea unei noi entități statale în interiorul României, separată și independentă teritorial, cu caracter etnic, condusă de un guvern local și structuri administrative proprii, cu deplină autonomie administrativă; limba maghiară să devină limbă oficială, alături de limba română; înființarea de simboluri proprii – steag şi stemă; localizarea capitalei la Târgu-Mureș, a Consiliului regional la Sfântu Gheorghe şi a celorlalte organisme administrative la Miercurea Ciuc; drumurile, autostrăzile şi căile ferate de interes regional să treacă în proprietatea Ținutului Secuiesc etc. Cu alte cuvinte, sunt promovate, pe cale oficială, demersuri neconstituționale pentru un stat în interiorul României, adică un stat în stat. S-au înmulțit organizațiile extremist-revizioniste, deviza acestora fiind combaterea și anularea prevederilor Tratatului de la Trianon și refacerea prin orice mijloace a Ungariei Mari… De asemenea, asistăm la manifestări evidente de antiromânism și în autointitulata “Republică Moldovenească Nistreană”, unde populația românească a fost persecutată sistematic, în Ucraina unde școlile românești se închid, iar liderii românilor sunt ținuți sub presiune permanentă, ori chiar în Serbia, unde românilor din Valea Timocului nu li se recunosc drepturi fundamentale, lucru care contrastează cu românii din Voivodina care beneficiază de toate drepturile, element dublat de impunerea etichetei de “vlahi”. La toate acestea se adaugă situația critică cu care se confruntă persoanele provenite din rândul comunităților de macedo-români ori megleno-români, în state precum Albania, Bulgaria ori chiar Grecia unde nu le este recunoscut statutul de minoritate națională și unde sunt supuși constant unei politici abile de deznaționalizare care merge pe urmele crimelor comise în urmă cu 100 de ani, o dată cu prăbușirea Imperiului Otoman, când au loc fapte de maximă gravitate precum masacrul inițiat de albanezi împotriva aromânilor la Moscopole în 1916.”
Deputatul, Marius Pașcan, este de părere că: ”trebuie prevenite și combătute astfel de manifestări ostile la adresa statului român, situate în afara prevederilor Constituției României, care aduc atingere integrității teritoriale a României, valorilor naționale sau memoriei eroilor națiunii române. Necesitatea adoptării unui act normativ distinct care să introducă măsuri pentru prevenirea și combaterea antiromânismului decurge și din faptul că propagarea în public a ideilor, concepțiilor și doctrinelor antiromânești, precum și a simbolurilor sau materialelor antiromânești nu a putut fi combătută prin intermediul mijloacelor legislative aflate la dispoziție în prezent. ”
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.