4 mașini de forat, 24 de km de tuneluri. Șantierul Apața–Câța, locul 7 în topul proiectelor TBM
Subsecțiunea feroviară Apața–Cața, parte a viitoarei căi ferate Brașov–Sighișoara, se numără printre cele mai complexe proiecte de tuneluri feroviare active în Europa, potrivit unei analize comparative independente publicate în martie 2026 de constructorul principal al șantierului, compania greacă AKTOR. Proiectul ocupă locul 7 într-un top al celor mai mari zece proiecte feroviare europene care utilizează Tunnel Boring Machines (mașini uriașe de forat tuneluri) și locul 3 pe continent după numărul de astfel de utilaje operate simultan în cadrul unui singur pachet contractual.
Șantierul este amplasat în zona Racoș, județul Brașov, la granița cu județul Mureș, și implică forarea a 24 de kilometri de tuneluri feroviare prin teren cu geologie complexă, folosind patru mașini Herrenknecht de tip Slurry Pressure Balance. Sunt două perechi de tuneluri cu tub dublu: Tunelul Ormeniș, format din două foraje paralele de câte 6,9 kilometri, cele mai lungi tuneluri feroviare construite vreodată în România, și Tunelul Homorod, cu două foraje de câte 5,1 kilometri. Toate cele patru mașini de forat, denumite Eleni, Varvara, Alexandra și Konstantina, operează simultan dintr-o singură bază de construcție intermediară situată la Racoș, două dintre ele îndreptându-se spre Ormeniș/Apața și celelalte două spre Homorod, în direcții opuse. Această configurație bidirecțională este descrisă de AKTOR drept unică și extrem de solicitantă din punct de vedere logistic prin orice standard european.
La nivel european, doar proiecte de anvergură continentală – Tunelul de Bază Brenner (Austria–Italia, 9 TBM-uri), Turin–Lyon (Franța–Italia, 7 TBM-uri), HS2 (Marea Britanie, 10 TBM-uri) sau Grand Paris Express (Franța, 10 TBM-uri) desfășoară mai multe mașini simultan, însă toate acestea sunt distribuite pe zeci de loturi, mai multe țări și contracte separate. Lotul Apața–Câța ating aceeași simultaneitate de patru mașini în cadrul unui singur consorțiu, format din AKTOR SA (Grecia, constructor principal), Alstom Transport SA (Franța, sisteme feroviare) și Arcada Company (România, partener local).
Proiectul este finanțat din fonduri europene prin Facilitatea Conectând Europa și este parte a Coridorului Rin–Dunăre, unul dintre cele nouă coridoare de transport prioritare ale Uniunii Europene, care leagă Strasbourg și Frankfurt de Marea Neagră trecând prin Brașov. Finalizarea acestei subsecțiuni este considerată o condiție prealabilă pentru ca segmentul ungar-român al coridorului să îndeplinească obiectivele rețelei TEN-T până în 2030. Viteza maximă de proiect este de 160 km/h, stadiul fizic al lucrărilor era de aproximativ 59% la finele anului 2025, finalizarea forărilor este estimată pentru 2027, iar predarea subsecțiunii pentru 2028.
Dincolo de dimensiunea tehnică, proiectul generează un impact economic semnificativ în regiune. Echipa internațională de specialiști (ingineri, operatori TBM, geotehnicieni și tehnicieni de construcții recrutați din România, Grecia, Turcia, India și alte câteva țări) este sprijinită de peste 200 de subcontractori și furnizori, marea majoritate companii românești din județul Brașov și Transilvania.
