Meciul secolului: urletele lui Doru Borșan versus ipocrizia lui Claudiu Maior
Meciul secolului: urletele lui Doru Borșan versus ipocrizia lui Claudiu Maior

Meciul secolului: urletele lui Doru Borșan versus ipocrizia lui Claudiu Maior

            În urmă cu puțin timp consilierul local Claudiu Maior – fost viceprimar și probabil cel mai mare dezastru care a lovit acest oraș în istoria lui recentă (mă voi explica) – l-a amenințat pe ”jurnalistul” Doru Borșan că-l dă în judecată pentru cuvintele grele din ultimele două emisiuni și va face demascări în privința lui și a invitatului acestuia Marius Pașcan.

            Sincer, nu știu dacă să râd sau să plâng când citesc ce am scris mai sus.

            Hai să le luăm la rând. Claudiu Maior o fi scăpat el de dosarele penale dar nu va scăpa niciodată de manelismul din sângele cu care a mânjit timp de peste 10 ani multiculturalitatea acestui oraș. Manelism nu doar ca nivel de cultură ci mai ales ca nivel de gândire, de anvergură a mandatelor sale și în final de ceea ce justiția din România nu a putut / nu a vrut să dovedească: căpătuială. Deci, un imoral și un hoț neprins.

            Apoi … jurnalistul Borșan. Vai de mama ei presă dacă Doru Borșan a fost sau va fi vreodată jurnalist. Dar nu a fost și nu va fi niciodată în ochii mei. Este o dezonoare pentru această tagmă care oricum e vai de mama ei. Pot să accept că Doru Borșan este un entertainer, este un animator sau gazdă de talk-show, după rețeta proprie. Asta da, și emisiunea lui poate avea farmec pentru o anumită parte a publicului. Dar asta cu jurnalist … hai să fim serioși. 

            Nu în ultimul rând scandalul ăsta între doi care au un singur gând: cum să mulgă orașul mai tare. Vai de viața noastră dacă asta e drama de pe Pocloș. Eu zic să întoarcem teatral spatele la porcăria asta și să ne vedem de viețile noastre.

            Singurul lucru bun ar fi dacă ar începe niște dezvăluiri unii despre ceilalți, așa mai aflăm și noi cum ne-au furat ani la rând încrederea, poate banii, poate viitorul. Dar stați liniștiți, corb la corb nu-și scot ochii.

            Cred că deja am pierdut prea mult timp. Mă duc să mă plimb în ploaie, pe Pocloș.

Cristian Teodorescu