Bățanii Mici
Ultima moară de apă a satului Băţanii Mici, este cunoscută sub numele de Moara Fülöp, de numele căreia este asociat cel al lui Benedek Elek, deoarece moara lui Szász Dénes a fost cumpărată şi exploatată de Fülöp Lajos care s-a stabilit aici, originar fiind din Vîrghiş. În 1951, Keresztes Béla din Tălişoara s-a angajat ca ucenic. Odată devenit morar priceput, s-a căsătorit cu fiica adoptivă a lui Fülöp Lajos, Iuliana. Astfel, astăzi, moara este exploatată de familia Keresztes.
Casa morii este construită din bârne, având trei nivele. Primul nivel, adică pivniţa, adăposteşte axele echipamentului cu roţi şi roţile dinţate, la nivelul următor se află pietrele de moară, în pod se află sitele de mătase şi jgheaburile pentru scurgerea materialului măcinat. Roata de apă, având o carcasă din lemn, este un mecanism robust, pe paletele căreia apa cade cu mare putere, acţionând roata dinţată şi axul acesteia care, prin curelele de transmisie pune în mişcare mecanismele de măcinare aflate în casa morii.
Potrivit inscripţiei de pe una dintre grinzi, această moară a fost construită în 1835. Singurul mecanism automatizat al morii este un clopoţel care sună când în jgheab s-au terminat cerealele. Nu numai localnicii vin aici cu cerealele la măcinat, se aduc grâne şi din satele mai îndepărtate.
În opinia gospodarilor, din făina produsă aici se face o pâine mult mai gustoasă decât din cea provenită de la morile actuale.
Cernatu de Sus
Renovarea morii Virág din Cernatul de Sus, este un frumos exemplu al salvării valorilor din Trei Scaune. Moara neutilizată a fost cumpărată în 2013 de către Asociaţia Socială şi de Cultură Generală Mara din Trei Scaune şi renovată cu ajutorul Consiliului Judeţean Covasna.
Şanţul de apă a fost curăţat de către localnici la o clacă, iar de atunci tot prin voluntariat e ţinut în ordine. Ascuţirea pietrelor de moară a fost făcută de localnici care provin din familii de morari. Moara renovată şi grădina care aparţine de aceasta sunt administrate momentan de Asociaţia Socială Holnap.
În grădina morii au fost mutate 3 case vechi de lemn şi o şură. Una dintre case, împreună cu mobilierul vechi a fost primită cadou din Mereni, celelalte două (casa Anna şi Lea) au fost cumpărate din Lunga. Şura provine din Ghelinţa.
Casa, unde se coace pâine de casă proaspătă şi cozonac secuiesc pentru oaspeţii care vin aici, are o atmosferă deosebită care evocă trecutul. Casele din grădină au o funcţie practică: din mai până în octombrie sunt organizate tabere pentru copii defavorizaţi sociali, iar în perioada liberă pot fi închiriate.
Gheorgheni
Simbolul caracteristic al trecutului social și economic al regiunii este moara, respectiv maşinăriile care utilizează puterea apei. În regiune pot fi găsite urmele mai multor mori de apă, dar puţine dintre ele sunt operaţionale. Din ce în ce mai multe așezări din secuime recunosc faptul că morile de apă vechi chiar de o sută de ani pot fi utile și în zilele noastre – în special ca atracţii turistice, pentru că aceste ”mașinării miraculoase” sunt într-adevăr interesante și trezesc curiozitatea oamenilor.
Moara Tinka, care a fost construită în 1890 și care în prezent este monument istoric, face posibil ca cei interesaţi să îi cunoască funcţionarea și elementele constitutive, ca să afle modul în care strămoșii au utilizat puterea fluxului de apă al pârâului Békény, care rotește roata de moară, care macină din bobul de grâu făină. Moara Tinka în prezent are valoare muzeală dar și funcţională, iar aceasta din urmă este chiar îndeplinită.
În fiecare an evenimentele organizate pe curtea Morii Tinka din Gheorgheni, când fiecare vizitator poate să arunce o privire în secretele de funcţionare a morii și secretele diverselor meserii populare, au un mare succes.