Şcolile de sticlari au dispărut din România, în ţară au mai rămas foarte puţine fabrici de sticlă care să prelucreze acest material în mod tradiţional, deşi până în 1990 ţara noastră deţinea o poziţie importantă în Europa, a declarat joi, pentru AGERPRES, Alexandru Rotar, singurul sticlar tradiţional din Transilvania, care participă la ediţia a IX-a a Târgului Meşteşugarilor de la Sighişoara. ‘Prin meseria mea, cu ajutorul unui atelier mobil de sticlărie încerc să prezint lumii o meserie tradiţională, care, din păcate, e pe cale de dispariţie. Încerc să încânt privirile publicului prin această meserie care ascunde multe secrete. Sunt cunoscător al multor secrete în prelucrarea sticlei (…) Având în vedere că această meserie nobilă au adus-o saşii în Evul Mediu, este păcat să se piardă (…) Acum prezint o ramură a glăjăriei – sunt descendent al unei familii de sticlari din Transilvania. Din păcate cred că am rămas singurul pe baricade din această meseie. Ar fi păcat pentru că noi am fost cei mai buni în Europa cândva, în domeniul sticlăriei. După 90 am pierdut tehnologizarea şi am rămas în urmă. Nu mai sunt şcoli, sticlarii îi putem număra pe degete în România. Este o artă a focului, se învaţă foarte greu această meserie, în curând nu vor mai fi maeştri de la care să se fure această meserie’, a declarat Alexandru Rotar, meşter popular din Târgu Mureş.
Sticlarul a spus că deşi România exporta în Europa, Canada şi pe alte continente sticlă prelucrată tradiţional, în prezent în ţară nu se mai găseşte nici măcar materie primă, care este procurată acum din Cehia sau din Germania.
Pentru recunoaşterea unei meserii tradiţionale extrem de rare, lui Alexandru Rotar i s-a acordat titlul simbolic de nobil sticlar al Ordinului Cavalerilor Lup din Târgu Mureş.
Sticlarul Alexandru Rotar, alături de alţi 23 de meşteri tradiţionali din ţară, participă începând de joi, până sâmbătă, la cea de-a a IX-a ediţie a Târgului Meşteşugarilor din Cetatea Medievală a Sighişoarei, organizat de Fundaţia Veritas şi Primăria municipiului.
Târgul Meşteşugarilor se desfăşoară în perimetrul Turnul cu Ceas – Casa Veneţiană – Biserica Mănăstirii şi are ca scop revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale prin transmiterea tehnicii de lucru publicului interesat, întrucât meşterii îşi demonstrează abilităţile profesionale prin intermediul unor ateliere de creaţie, organizate în fiecare zi a târgului.
La standurile meşteşugarilor se regăseşte vestimentaţie rustică, porturi populare, bijuterii din lemn, sculpturi în lemn, ceramică, instrumente muzicale, vase din cupru roşu, sticlă decorativă, ţesături, macrameuri, picturi pe lemn, ouă încondeiate, sculpturi în os, podoabe, obiecte din pâslă, diverse produse din lut, săpunuri naturale şi obiecte de pielărie.
Potrivit organizatorilor, Târgul Meşteşugarilor a fost gândit ca o acţiune culturală atât pentru comunitate, cât şi pentru turişti, un eveniment care să fie un prilej de comunicare între meşterii populari de etnii diferite, o piaţă de desfacere pentru obiectele de artizanat, o acţiune care îmbină tradiţia artei meşteşugului cu cea a portului, a cântecului şi a dansului popular.
În fiecare seară a târgului, în Cetatea Medievală a Sighişoarei vor avea loc spectacole folclorice româneşti, germane, maghiare şi rome, susţinute de Ansamblul ‘Românaşul’ şi de Grupul vocal ‘Flori de Nalbă’, de Formaţia de dansuri populare a Forumului Democrat German, de Ansamblul Kikerici şi de Formaţia de dansuri a grupului de adolescenţi din cadrul programelor sociale Veritas.
La închiderea celei de a IX-a ediţii a Târgului Meşteşugarilor de la Sighişoara, fiecare dintre meşteşugarii participanţi vor primi diplomele de participare.
AGERPRES