Un grup de femei pasionate de porturile populare străvechi a inițiat, în anul 2023, de Ziua Iei, un proiect denumit ‘Atelierul Cămășii cu Ciupag’, cu sprijinul Casei de Cultură și a Muzeului Etnografic ”Anton Badea” din Reghin, pentru a revitaliza confecționarea unor cămăși specifice portului popular cu trup vânăt, întâlnit doar pe Valea Mureșului Superior și în câteva localități din Câmpia Transilvaniei.
Acestei inițiative i s-au alăturat și tineri. Unul dintre aceștia, Darius Sebastian Luca, a câștigat anul trecut Olimpiada Națională a Meșteșugurilor Tradiționale la cămașa cu ciupag.
Ciupagul este partea de sus a iei, din zona gâtului, care are cusături deosebite, de culoare roșie. El este realizat din încrețiturile care ornamentează cămașa în partea cea mai vizibilă, mai ales că în anotimpul mai rece femeia purta un pieptar, iar astfel ciupagul era partea cea mai vizibilă și trebuia frumos ornamentat. În zona Văii Mureșului Superior și a Văii Gurghiului, femeile văduve purtau cămașa cu ciupag negru, iar, cu timpul, au apărut cămăși cu ciupag albastru sau maro, însă cele roșii sunt predominante.
Grupul a ales cămașa cu ciupag și catrința cu trup vânăt pentru că sunt exact piesele care definesc această zonă folclorică.
La realizarea modelelor de pe ciupag, grupul se ghidează după modele vechi, autentice, aflate în colecțiile muzeelor din Reghin, Târgu Mureș, Bistrița sau Cluj.
Cămășile cu ciupag sunt cusute atât pe pânză țesută în casă, special aleasă pentru acest proiect, cât și pe pânză industrială, cum se folosea în Transilvania.
Pe lângă ornamentul de la gât, care ține trupul cămășii, unele cămăși au și un decor pe mânecă la șirul peste cot realizat în alt punct de coasere, în punctul pe scris, și decorul care marchează cheițele de pe mânecă. De asemenea, încrețuri sau ornamentații ale mânecii la cămășile populare femeiești se mai regăsesc și la volanul cămășii și pe brățara cămășii.
Muzeul Etnografic ”Anton Badea” din Reghin deține o colecție impresionantă de cămăși, dintre care trei sunt cu adevărat deosebite, fiind incluse în tezaurul național. Două dintre cămășile de tezaur provin de la Logig, ambele sunt de la începutul secolului XX, una este din pânză de bumbac și cânepă, cu dantelă, țesută în două ițe, brodată pe crețuri, cu broderie plină, încheiată cu acul, iar a doua este de pânză de bumbac și cânepă, cu dantelă, țesută în două ițe, brodată la fir, brodată pe crețuri.
A treia cămașă de tezaur, de la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX, provine din localitatea Săcalu de Pădure, este din pânză de bumbac, cu dantelă și mărgele, țesută în două ițe, cu broderie plină, cusută pe dos.
sursa: Agerpres