Numai în prima jumătate a anului 2013, pe rolul instanțelor de judecată din România s-au înregistrat peste 2,2 milioane de dosare noi, care se adaugă la procesele deja aflate pe rol. E o cifră enorm de mare și, partea și mai urâtă, e în creștere față de 2012. Mai exact, tribunalele au cu 180.000 de cauze în plus față de 2012, iar curțile de apel cu aproximativ 30.000 în plus. Sunt date prezentate de judecătoarea Natalia Roman, președintele Tribunalului Comercial Mureș la Conferința „Medierea și mediul de afaceri”, care a avut loc vinerea trecută la Tîrgu-Mureș. Tot ea mai spunea că, potrivit unei cercetări sociologice făcute în mai multe țări din Uniunea Europeană, a reieșit că românii și-ar dori să ocolească instanțele de judecată, dacă ar putea să-și medieze conflictele, fie direct între părți, fie cu ajutorul unui mediator. Concret, doar 9% din români își doresc să meargă în instanță oricum, chiar și dacă ar putea să-și rezolve alternativ problema, pe când 53% ar încerca printr-o înțelegere între părți, iar 37% ar apela pentru asta chiar la o terță parte – un mediator.
Datele contrazic sondajul…
…de unde vine și fireasca concluzie, anume aceea că românii nu prea sunt familiarizați cu procedura de mediere sau chiar n-au auzit de ea. Prezentă la conferință, judecătoarea Andreea Ciucă, de la Curtea de Apel Tîrgu-Mureș, făcea o comparație între mediere și procedura insolvenței, care a fost introdusă în 1995. La acea vremea, mai spunea ea, inclusiv magistrații s-au arătat reticenți, pentru ca acum procedura să fie nu numai una firească, dar și realmente necesară în multe cazuri.
Despre avantajele medierii…
…am aflat de la Ion Dedu, membru în Consiliul de Mediere, prezent și el vineri la conferință. Potrivit acestuia, avantajele sunt evidente, iar dezavantajele inexistente: „Avantajele sunt foarte mari. În primul rând, un proces în instanța de judecată poate dura 2-3 ani de zile, în mediere se poate termina de la o ședință de o zi, la 30-40 de zile sau până la 90 de zile. Costurile sunt un avantaj foarte mare. Costurile sunt deosebit de mici comparativ cu instanțele de judecată. Un alt mare avantaj este că dacă ai rezolvat procesul prin mediere la o speță unde implică un conflict, taxa de timbru este redusă la jumătate dacă te duci să-ți încuviințeze instanța de judecată sau dacă te duci spre notarul public, instituția care legalizează practic transferul dreptului de proprietate, taxa de transfer de proprietate – atât mai achiți și onorariul notarului. Deci nu mai plătești taxă de timbru, pe care ai plăti-o la instanța de judecată. Pe urmă, un alt mare avantaj este confidențialitatea. Există hotărârea CSM prin care instanțele de judecată nu mai au voie să publice pe portalurile instanțelor de judecată hotărârile judecătorești care au ca fundament, ca bază, acordul de mediere. Imaginați-vă un proces de divorț între două personalități, care prin acordul de mediere ajung la concluzia că divorțează, se duc în instanță pentru încuviințarea acordului, instanța nu mai publică hotărârea, și astfel nu mai știe nimeni, în afara celor doi parteneri, că ei au divorțat. Un alt mare avantaj este acela că în vacanțele judecătorești conform articolului 87 din regulamentul instanțelor de judecată, instanțele sunt obligate să primească orice acord de mediere pentru a-l rezolva cu celeritate. Deci iată, nu mai iei un termen în vară și ți-l pune în toamnă sau chiar în primăvara anului următor. Sunt doar avantaje, nu văd nici un dezavantaj”.
Marea schimbare…
…în abordarea medierii s-a făcut anul acesta, când au intrat în vigoare schimbări substanțiale în acest sens în Codul de Procedură Civilă. Luminița Balazs, președintele Uniunii Naționale a Mediatorilor din România, filiala Mureș explică: „Organizarea acestei conferințe a venit din nevoia de a promova medierea la nivelul județului Mureș, în special în rândul oamenilor de afaceri, unde sunt foarte multe conflicte. Este nevoie de această promovare, așa încât ideea de mediere să ajungă la fiecare cetățean al acestui județ și nu numai. De la 1 august s-a introdus sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată. Adică părțile, persoane fizice sau juridice, trebuie să facă dovada că au parcurs această ședință de informare, înainte sau după depunerea dosarului la instanță. La nivelul județului Mureș au crescut numărul cazurilor după 1 august, s-a simțit o modificare la numărul de medieri. Oamenii apelează tot mai des, avem susținere și din partea instanțelor. Nu vă pot da neapărat cifre, dar se face simțită prezența medierii în rândul cetățenilor”.
La ora actuală, în județul Mureș activează 129 de mediatori autorizați, însă calificați, dar care nu profesează sunt mai mulți. Procedura pentru a deveni mediator este relativ simplă. Orice persoană cu studii superioare și vechime în muncă de minim trei ani, indiferent de domeniul în care a activat, poate urma un curs, în urma căruia se poate autoriza ca mediator. Ba mai mult, prezent și el la conferință, președintele CJ Ciprian Dobre, avocat de meserie, spunea că ar fi chiar indicat în anumite cazuri ca mediatorul să nu aibă studii juridice pentru a vedea mai detașat problema mediată.
Chiar dacă a început să funcționeze…
…medierea e încă destul de exotică pentru mulți dintre cei care ar putea apela la ea. Ion Dedu spunea că, după estimările personale, doar 30-40% dintre cei care ar putea-o folosi o și folosesc: „A început să funcționeze medierea în România, la capacitate de, zic eu, 30-40%. Mai avem până când toate instanțele de judecată o să înțeleagă să trimită spre mediere cazurile unde părțile pot dispune. (…) Consiliul de Mediere lucrează actualmente cu o firmă de IT pentru a pune la punct o platformă de statistică, astfel încât mediatorii din toată țara să poată trimite medierile realizate, certificatele de informare și procesele verbale eliberate, în așa fel încât să facem o statistică aproape corectă pentru astfel de solicitări”.
Până atunci, mediatorilor nu le rămâne decât să organizeze conferințe, informări, să editeze reviste de specialitate și să pună umărul încet, încet la schimbarea mentalității românilor în ceea ce privește medierea. Dacă la judecători schimbările s-au simțit mai repede, împinse și de schimbările legislative, la publicul larg schimbarea va veni însă mai încet pentru că, așa cum spunea judecătoarea Andreea Ciucă, implică schimbarea unei mentalități, care întotdeauna se face mai anevoios.
Cătălin Hegheș