Ce anume avem noi, ca români, de sărbătorit de Ziua Europei? Care sunt mizele europene ale alegerilor pentru Parlamentul European? La aceste întrebări ne-a răspuns directorul Departamentului de Istorie și Științe Politice al Facultății de Științe și Litere, Mihaela Natea, într-un interviu acordat de Ziua Europei, pentru Punctul și Radio Son.
Reporter: Ați avut în ultima perioadă o serie de evenimente dedicate Uniunii Europene. Ce doriți să transmiteți?
Mihaela Natea: Într-adevăr, în ultimul timp am avut o serie de evenimente care au marcat aspecte europene, nu doar Ziua Europei, dar multe alte aspecte legate de Uniunea Europeană. Ce vrem să transmitem prin ele? În primul rând, că Uniunea Europeană este foarte importantă pentru România. Având în vedere contextul politic regional, având în vedere modificările și metamorfozele care au loc în politica regională și internațională, apartenența României în Uniunea Europeană și viabilitatea acestui construct politic sunt de o importanță deosebită pentru noi. Astăzi vorbim de Ziua Europei, vorbim de summit-ul care are loc la Sibiu, președinția României, care sunt aspecte importante, pe care România ar trebui să le poată exploata extraordinar de bine din punct de vedere politic, pentru a-și crește pârghiile politice la nivelul Uniunii Europene, influența pe care o exercită în Uniunea Europeană, dar și în regiune. Și aici nu ne referim doar la regiune ca Uniune Europeană, cea care este inclusă în Uniunea Europeană, ci o regiune estică, o regiune europeană întinsă și spre est, prin ceea ce însemnă parteneriatul estic și sinergia Mării Negre. Vorbim de spațiul ex-sovietic, dar cu care România are relații foarte bune și Uniunea Europeană la fel. Astfel, președinția ne oferă pârghiile să dezvoltăm aceste subiecte, pe care le putem include mai activ pe agenda diplomatică și prin care putem să generăm atât dezvoltarea politică a constructului european, dar și a României, pentru că relațiile noastre bilaterale cu aceste state sunt extraordinar de importante.
Reporter: Ce anume am avea de sărbătorit, noi, ca români, de Ziua Europei?
Mihaela Natea: Noi suntem parte a acestei Uniuni Europene. Avem de sărbătorit în primul rând faptul că suntem parte din acest construct european, un construct foarte important pentru noi, după cum spuneam, sub aspecte de securitate. Dar nu trebuie să privim numai aspectele de securitate, ci și pe cele economice sau sociale. Putem să circulăm liber în Uniunea Europeană, avem, în momentul de față vorbim de o identitate europeană – pe care, într-adevăr, o percepem drept subsecventă celei naționale. Dar este această identitate europeană, o simțim foarte puternic când mergem în afară. Mergem în Statele Unite, mergem în afara spațiului european, întâi ne privim ca europeni și după aceea zicem că suntem români – fie că știu ei exact unde se află România, în mod cert știu unde este Europa. Ne definim a fi europeni mult mai puternic când ne aflăm în afara spațiului european decât în spațiul european. Sărbătorim, până la urmă, o continuitate și o istorie, care ne marchează, într-o formă sau alta, care ne-a format în ceea ce suntem noi ca români și în ceea ce suntem noi ca români astăzi, când vorbim despre globalizare, despre europenizare și alte aspecte de acest gen. Noi suntem români, dar suntem și europeni, suntem parte a unui construct politic – care este viabil, care ne aduce foarte multe beneficii și este normal să sărbătorim acest moment.
Reporter: Urmează alegerile europarlamentare, practic, o pârghie prin care noi, cetățenii, ne putem exprima la nivelul Uniunii Europene. Credeți că am înțeles, la 12 ani de la aderare, ca români, care este valoarea acestui vot?
Mihaela Natea: Aș spune că într-o oarecare măsură da, dar direct proporțional cu celelalte state europene. Nu suntem singurii care-și exercită acest drept de vot, de a-și alege reprezentanți în Parlamentul European, dar dilemele pe care le vedem în România le putem întâlni și în alte state europene. Vedem o serie de semne de întrebare ridicate asupra listelor propuse de partide, nu există doar la noi, există și în celelalte state europene, o campanie de informare a cetățenilor privind importanța participării la vot la alegeri, care nu se face doar în România, ci și în celelalte state europene, pentru ca cetățenii să fie mobilizați, să înțeleagă că trebuie să aleagă reprezentanții cei mai buni în Uniunea Europeană, în Parlamentul European, care le reprezintă interesele, care știu ce înseamnă relații internaționale, Uniune Europeană și procese politice europene. Și prin urmare se informează, merg la vot și aleg cele mai adecvate persoane în acest sens. Dar dilemele nu sunt doar în România, dilemele sunt peste tot în Europa, vedem că populismul ocupă, să spunem așa, un loc din ce în ce mai important în discursul politic al anumitor persoane, anumitor figuri, anumitor politicieni, în state europene, au fost rezultate la alegeri extraordinare, Brexit-ul este un rezultat al populismului, al unei dezinformări, în final. În aceste condiții, cetățeanul trebuie să fie destul de bine infomat asupra avantajelor pe care le are și trebuie să-și facă o imagine foarte bună asupra persoanelor care urmează să reprezinte interesele. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, vom avea încă un mandat în care vom fi sterși, să zicem așa, vom avea o poziție mai ștearsă pe agenda politică europeană și problemele României vor deveni doar subiect de cancan în Uniunea Europeană și nici într-un caz o agendă coerentă, sprijinită la nivel european. Și acest lucru este imporatnt dacă vrem să putem beneficia de toate avantajele pe care Uniunea Europeană le oferă. Astfel, alegerile europarlamentare oferă această posibilitate cetățeanului: mă duc, îmi aleg reprezentanții. Și este un moment important, pentru că mai departe acești reprezentanți vor oferi o imagine asupra a ceea ce suntem noi, discursul lor în Parlamentul European, contactele pe care le au ne vor defini și pe noi. Așa că trebuie să fim foarte atenți cum alegem.