Cancelaria Prim-ministrului, în cadrul sesiunii plenare a Forumului reprezentanţilor aleşi ai maghiarilor din Bazinul Carpatic (KMKF).
Gergely Gulyás a evocat situaţia maghiarilor din Transcarpatia, subliniind că guvernul ungar este solidar cu Ucraina atacată, mai ales că în armata ucraineană luptă şi maghiari, dar este de neconceput ca Ucraina să poată deveni membră a Uniunii Europene “în timp ce ignoră şi calcă în picioare valorile europene fundamentale, nerespectând anumite drepturi comunitare şi individuale”.
“Aşteptăm – a continuat el – ca Ucraina să restabilească, după promisiuni repetate, drepturile individuale şi comunitare pe care le-a revocat după 2015” şi care fac imposibilă în multe locuri învăţământul în limba maternă, pe care o îngreunează extrem de mult peste tot în Transcarpatia.
Ministrul a precizat: în pofida faptului că prietenii, aliaţii şi adversarii Ungariei încearcă să pună ţara în situaţia de a-şi ridica glasul cât mai puţin în favoarea comunităţii maghiare din Transcarpatia, acest lucru nu va reuşi.
Gergely Gulyás a menţionat: “în timp ce ni se dau lecţii de tot felul, noi nu avem nevoie de prelegeri despre politica imperială rusă sau despre ocupaţie, cu atât mai puţin din partea celor care au dat acordul în 1945 pentru intrarea armatei ruse” în Ungaria, pe care a ţinut-o ocupată timp de decenii. Tot aşa, Ungaria nu are nevoie de lecţii despre oprimarea minorităţilor, deoarece maghiarii au suficiente experienţe despre aceasta atât din epoca comunismului, cât şi din perioada care i-a urmat.
Potrivit ministrului, seria de legi, amendamente şi rezoluţii adoptate în Ucraina începând din anul 2015, care au “cârnit” semnificativ drepturile individuale şi comunitare ale minorităţii maghiare, au deschis un nou capitol în perioada de după comunism.
Vorbind despre politica naţională, Gergely Gulyás a apreciat că în ultimul deceniu s-au înregistrat progrese semnificative.
El a considerat acordarea cetăţeniei ungare maghiarilor care trăiesc peste hotare o decizie importantă, cu semnificaţie simbolică şi practică, având în vedere că de ea au beneficiat până azi peste 1 150 000 de maghiari.
În ultimul deceniu, guvernul a contribuit la activităţile a peste 5000 de instituţii şi organizaţii maghiare care îşi desfăşoară activitatea în Bazinul Carpatic şi în diaspora, iar în zonele cu populaţie maghiară de peste hotare au fost realizate 5400 de investiţii. Reţeaua instituţiilor de învăţământ în limba maghiară din străinătate este sprijinită de la creşă până la învăţământul superior, făcând posibilă învăţarea în limba maternă pentru 300 000 de copii, în fiecare an. Începând cu anul şcolar 2022-2023, valoarea sprijinului pentru educaţie şi a celui de sprijinire a studenţilor a fost majorată la 100 000 de forinţi (265 de euro) pe an, în toate regiunile de peste hotare.
Ministrul a evocat ca un rezultat concret al introducerii excursiilor de clasă peste graniţă faptul că 78% dintre studenţii ungari au vizitat deja zonele maghiare de peste hotare, iar colaborarea cu Uniunea “Rákóczi” permite în fiecare an unui număr de aproape 10 000 de tineri maghiari de peste hotare să participe la taberele uniunii.
În cadrul programului de dezvoltare economică a Bazinului Carpatic, peste 60 000 de întreprinzători au avut acces la fonduri de dezvoltare în valoare de peste 200 de miliarde de forinţi (530 de milioane de euro) – a spus el.
În încheiere, el a menţionat cele 1000 de înfrăţiri între localităţi din Bazinul Carpatic, care sunt esenţiale pentru ca legăturile să devină naturale şi regulate şi între comunităţile locale, nu doar la nivelul conducerii politice.
Sursa: MTI