Minorităţile pierd la Bruxelles. Lupta continuă…

Săptămâna trecută UDMR a pierdut, în faţa Uniunii Europene, lupta prin care spera obţinerea unor drepturi suplimentare pentru minorităţile naţionale. După părerea noastră, UDMR a greşit prin faptul că a implicat în această luptă atât minorităţile istorice tradiţionale, cât şi minorităţile formate recent, cum ar fi românii din Spania. Poate o soluţie mai bună ar fi fost să separe, în cererile lor, minorităţile din Europa în funcţie de importanţa lor istorică, numerică etc. În plus, eşecul UDMR vine şi în contextul unor mişcări secesioniste importante în Europa unde, pe lângă catalanii din Spania, şi scoţienii doresc separarea de Marea Britanie: prim-ministrul scoţian Alex Salmond a anunţat că Scoţia va organiza un referendum prinvind independenţa sa, în 2014.

Astfel, europenii au, desigur, motive pentru a stopa orice drepturi suplimentare care ar putea afecta harta Europei.

Se pare că, Bruxelles a înţeles pericolul secesionist al iniţiativei propuse de UDMR care cerea drepturi sporite şi lărgite pentru minorităţi. Însăşi denumirea iniţiativei este o jignire la adresa ţărilor care oferă spaţiu larg de exprimare şi de manifestare minorităţilor, aşa cum e şi cazul României. Să propui un ,,pachet de salvare” a minorităţilor, când acestea au cel puţin la fel de multe drepturi ca majoritatea, cu siguranţă a fost considerat de Comisie un lucru exagerat.
Mai mult, probabil ,,salvarea” minorităţii maghiare a fost văzută de oficialii de la Bruxelles ca încă un motiv pentru latura extremistă a Ungariei de a aprinde scânteile unui nou conflict regional.

Ţinutul şubred

Totodată, se diminuează şansele comunităţii maghiare din România de a-şi crea Ţinutul Secuiesc. În consecinţă, dacă judeţele Mureş, Harghita şi Covasna nu vor fi reunite, în cadrul regionalizării, într-o regiune distinctă, comunitatea maghiară va fi dezbinată şi asimilată pe parcursul anilor. Iar, conform ultimei variante a regionalizării cu 10 regiuni, Regiunea Centru ar fi formată din Braşov, Mureş, Harghita şi Covasna.

O nouă încercare

Însă, maghiarii nu se lasă uşor înfrânţi. Recent, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsák Balázs, s-a întâlnit la Sfîntu-Gheorghe, cu liderii judeţeni ai UDMR, PCM, PPMT şi CNMT din Covasna, pentru a discuta despre organizarea în comun a ,,Marelui marş al secuilor”, iniţiat de CNS, manifestare care va avea loc în 27 octombrie. Izsák Balázs a afirmat că la eveniment sunt aşteptaţi participanţi nu doar din secuime, ci din toată Transilvania. Preşedintele CNS a susţinut că organizatorii aşteaptă cel puţin 150.000 de participanţi la acest eveniment. Evenimentul, va fi organizat simultan în 11 localităţi şi la o intersecţie de pe Drumul Naţional 11. Potrivit organizatorilor, protestatarii ar urma să se adune în localităţi şi la intersecţia de la Reci, pentru a forma ulterior un lanţ viu de 45 de kilometri, între comunele Breţcu şi Chichiş. Scopul: un nou protest de amploare faţă de proiectul de regionalizare propus de Guvern şi pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc.

Cu lupa pe problemă

Aşa cum spuneam, săptămâna trecută, UDMR a suferit un eşec: Comisia Europeană a respins Iniţiativa Cetăţenească Europeană (ICE) pentru protecţia minorităţilor naţionale – Minority SafePack.

În motivarea redactată de Secretariatul general al CE, se arată că proiectul amintit depășește cadrul de exercițiu al Comisiei. Mai mult, măsurile propuse în documentul susținut de UDMR nu au susținere în tratatele de funcționare ale Uniunii Europene și, prin urmare, nu au o bază legală care să asigure promovarea inițiativei cetățenești. Însă, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că reprezentanţii Comisiei Europene au luat o decizie politică atunci când au respins Iniţiativa Cetăţenească Europeană (ICE) pentru protecţia minorităţilor naţionale – Minority SafePack, deşi aceasta a fost elaborată ,,în mod corespunzător din punct de vedere juridic şi profesional”: „Prin această decizie, Comisia Europeană a respins propunerea de parteneriat prezentată de minoritățile naționale și lingvistice din Europa. În definitiv, interesul comun al tuturor statelor europene ar fi ca făuritorii diversității culturale și lingvistice, minoritățile naționale, să se bucure de o protecție și drepturi echitabile și recunoscute de toată lumea. În opinia mea, decizia Comisiei Europene a fost una politică, deoarece această inițiativă, prin care am urmărit validarea juridică a drepturilor minorităților și crearea unui cadru legal adecvat, a fost elaborată în mod corespunzător din punct de vedere juridic și profesional. Consider că, cel mai mare succes al inițiativei noastre îl constituie realizarea solidarității minorităților europene, o solidaritate fără precedent demonstrată de minoritățile europene. Indiferent de ce a decis Comisia, propunerile pe care le-am formulat împreună rămân valabile și le vom susține și de acum înainte”.

Liderii mureşeni, ,,neinteresaţi”

Totodată, şi viceprimarul municipiului Tîrgu-Mureş, Peti András (membru UDMR), consideră decizia Comisiei Europene ca fiind greşită şi în detrimentul minorităţilor: ,,Consider că este o decizie nedreaptă. În UE locuiesc peste 100 de milioane de cetăţeni europeni minoritari. Una din şapte persoane sunt minoritare şi se nesocotesc drepturile acestor persoane. Există şi alte probleme tehnice despre care nu aş dori să vorbesc”, a declarat Peti András.

În schimb, alţi lideri mureşeni ai UDMR s-au arătat mai puţin dispuşi să comenteze eşecul suferit: ,,Sunt în pat. Nu mă interesează subiectul”, a declarat Peter Ferenc, vicepreşedintele politic al UDMR Mureş. De asemenea, Brassai Zsombor, preşedintele UDMR Mureş a refuzat să discute cu reporterii Punctul, având telefonul închis în momentul în care a stabilit dânsul să se realizeze discuţia.

Urmează contestaţia

Kelemen Hunor a mai anunțat că UDMR propune ca, după consultări cu partenerii săi, decizia CE să fie contestată la Curtea Europeană: „Deja, la o primă lectură a motivației, pot fi identificate contradicțiile acesteia. Se recunoaște faptul că, printre cele 6 domenii acoperite de Inițiativa Cetățenească, se regăsesc câteva care se încadrează în competențele prevăzute de tratatele europene. Cu toate acestea, întregul pachet de propuneri a fost respins cu motivația că, evident ,,Inițiativa se situează în afara limitelor prerogativelor Comisiei”. În interpretarea noastră, atunci când există o suprapunere parțială, în niciun caz nu se poate trage o concluzie generală despre întreaga inițiativă. De aceea, motivația juridică se contrazice pe ea însăși. În următoarele zile se va face o analiză în detaliu a motivației”.

,,Nu ne vom opri aici”

Referindu-se la răspunsul negativ al CE, Borbély László a declarat, într-un comunicat apărut pe site-ul UDMR, că acest răspuns nu face decât să demonstreze lipsa de preocupare a UE faţă de iniţiativa civică europeană: ,,Nu afirm că ar fi insensibili sub acest aspect, doar că, din moment ce au respins cu atâta uşurinţă o asemenea propunere, nu face decât să ne întărească convingerea noastră, că noi, reprezentanţii maghiarimii din România, trebuie să fim prezenţi în Parlamentul European, pentru a avea mai multe şanse de reuşită în acest sens. Trebuie să îi facem să înţeleagă, că atunci când este vorba despre o iniţiativă care vizează în mod direct 100 de milioane de cetăţeni europeni, atunci aceasta nu poate fi abordată cu superficialitate. În consecinţă, eu personal nu văd neapărat acest răspuns negativ ca pe un eşec. […] Nu ne vom opri aici, vom organiza pe parcursul următoarelor luni foarte multe evenimente menite să confirme această solidaritate intensă (a minorităţilor n.r.) creată la nivelul întregii Uniuni Europene. Foarte multe minorităţi naţionale au reacţionat pozitiv la chemarea noastră şi ne-au semnalat că vor sprijini această iniţiativă. Nu trebuie să pierdem din vedere acest fapt, fiind foarte important să continuăm lucrurile în aceeaşi manieră de solidaritate”.

Iniţiativa Cetăţenească Europeană pentru protecţia minorităţilor ,,Minority SafePack” – prin care reprezentanţi ai 96 de minorităţi din Europa, membre ale Uniunii Federale a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), solicitau aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind problematica minorităţilor – a fost prezentată de UDMR în luna mai.
Vicepreşedintele politic al UDMR, Borbély László, spunea atunci că cele şase tematici din ,,Minority SafePack” sunt: ,,Limbile regionale sau minoritare, educaţie, cultură şi diversitate culturală”, ,,Politica de dezvoltare regională”, ,,Participarea şi implicarea societăţii civile”, ,,Egalitate şi anti-discriminare”, ,,Media audio-vizuală şi conţinutul digital” şi ,,Sprijin pentru comunităţile minorităţilor naţionale”.

Iniţiativa Civică Europeană ,,Minority SafePack” a fost înregistrată în iulie, de membrii comitetului de iniţiativă, respectiv Hans Heinrich Hansen, preşedintele FUEN, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, Anke Spoorendonk, ministru în Guvernul landului Schleswig-Holstein, Jannewietske de Vries, ministru în Guvernul Provinciei Frizia – (Friesland), Karl-Heinz Lambertz, ministru-preşedinte al Comunităţii Germane din Regatul Belgiei, Valentine Inzko, reprezentantul principal al Bosniei- Herţegovina la ONU, şi Luis Durnwalder, guvernatorul provinciei autonome Tirolul de Sud.

Comisia Europeană a respins, recent, şi o altă Iniţiativă Cetăţenească Europeană, promovată de Consiliul Naţional Secuiesc, care prevedea că regiunile UE care pot fi caracterizate prin particularităţi lingvistice şi culturale să fie protejate şi să nu sufere dezavantaje economice în politica de coeziune a Uniunii Europene, în sensul accesării fondurilor.

Vasile Dancea