Numeroşi români din Harghita şi Covasna au participat, marţi, la Catedrala Episcopală din Miercurea-Ciuc, la liturghia arhierească oficiată cu ocazia hramului lăcaşului de cult „Acoperământul Maicii Domnului”, moment care a încheiat seria de evenimente organizate pentru a marca împlinirea a 30 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.
Liturghia a fost oficiată de un sobor de ierarhi şi preoţi, în frunte cu mitropolitul Ardealului şi arhiepiscopul Sibiului, Laurenţiu Streza, la eveniment fiind prezenţi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, şefi de instituţii, dar şi reprezentanţi ai comunităţii româneşti din cele două judeţe.
Mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza, a evocat, în cuvântul său, momentul înfiinţării Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei din urmă cu 30 ani, pe care l-a numit a fi „un act minunat” şi pe cel al înscăunării episcopului Ioan Selejan, „un călugăr, care a studiat peste tot”, dar care era şi inginer şi care avea să pună temelia unei instituţii care să dăinuiască.
„Iată că a rânduit Dumnezeu şi (…) a pus temelie unei statornicii. Atunci când vine apa şi am văzut, când vin ploile şi există pericolul de a mătura, de a duce, de a împrăştia, se face câte un zăgaz, să face câte un punct de oprire, un stâlp puternic. Ei, stâlpul acesta puternic a fost tocmai Episcopia Covasnei şi Harghitei. Şi de atunci şi până acum şi cu atât mai mult acum în mod sporit, grija noastră este îndreptată spre dumneavoastră, nu numai cu responsabilitate, dar şi cu multă aplecare, cu multă dragoste, ştiind că ajutăm pe cineva, ajutăm o populaţie, ajutăm o comunitate, ajutăm o episcopie care ţine românismul, care ţine credinţa cu forţa aici, în locurile binecuvântate de Dumnezeu ale ţării noastre”, a spus mitropolitul Laurenţiu Streza.
Acesta a făcut apel la unitate şi le-a cerut credincioşilor din cele două judeţe să stea cu toţii , împreună, în faţa „vânturilor neprielnice”.
Ulterior, mitropolitul Laurenţiu Streza a vorbit presei despre importanţa acestei zone şi despre grija pe care Mitropolia Ardealului o are faţă de comunităţile mai îndepărtate de centru.
„Suntem aici într-un loc foarte important pentru noi. Nu e numai sensibil, ci e şi foarte important. Important pentru fiinţa românească, pentru credinţa ortodoxă, pentru cultura şi valorile spirituale şi patrimoniale care sunt semne ale istoriei, ale dăinuirii noastre în aceste locuri. De aceea, înaintaşul meu şi înaintaşii mei de la Mitropolia Ardealului, toţi au avut o grijă specială, o grijă deosebită faţă de comunităţile credincioşilor mai îndepărtate de centru”, a afirmat ierarhul.
La rândul său, episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, a ţinut să reamintească faptul că începutul funcţionării Episcopiei a fost unul foarte greu, în contextul în care unele biserici erau în paragină.
„Foarte frumos s-a vorbit la împlinirea celor treizeci de ani de la înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei. S-a vorbit frumos, dar a fost foarte greu. Cei care sunteţi mai înaintaţi în vârstă ştiţi cât de greu a fost în anii 1995, 1996, 1997 şi 1998, când cele 80 de biserici, până la înfiinţarea Episcopiei, plângeau. Înaltpreasfinţia Voastră, în vreo câteva parohii, în loc de preot la sfânta masă erau crescute mure şi copaci. Nu dau acum nume, ca să nu greşesc pomelnicul. Doar atât trebuie să ştim: Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, actualmente mitropolit al Banatului (Ioan Selejan, primul episcop al Covasnei şi Harghitei-nred), îl putem socoti un martir pe picioare. De ce? N-a fost uşor cu construcţiile, dar n-a fost uşor nici cu zidirea sufletelor celor care erau destul de împrăştiaţi. Aşa cum frumos spune, într-o poezie, sfântul Ioan Iacob Hozevitul: ‘Fii pribegi ai ţării mele,/ Rătăciţi printre străini,/ Nu uitaţi menirea voastră/ De creştini şi de români'”, a spus episcopul Andrei.
Acesta a arătat că Episcopia ajuns să fie acum „fruntaşă din toate punctele de vedere” şi a mulţumit preoţilor şi credincioşilor, dar şi mitropolitului Ardealului, Laurenţiu Streza, „pentru purtarea de grijă” şi patriarhului Daniel pentru „dragostea părintească pe care o poartă Eparhiei”.
La rândul său, părintele Eugen Teodor Bijec, vicar administrativ la Centrul Eparhial al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, le-a vorbit celor prezenţi despre evoluţia în timp a Episcopiei. Acesta a amintit faptul că în primul an de la venirea în fruntea Eparhiei a episcopului Ioan Selejan a fost o perioadă „de trudă”, s-au deschis aproape 90 de şantiere, la biserici şi case parohiale şi au fost hirotoniţi numeroşi preoţi.
Părintele Bijec a punctat faptul că dacă la începutul Episcopiei erau 99 de eparhii, deservite de 61 de preoţi, în acest moment sunt 124 de parohii, cu 112 preoţi care le deservesc. De asemenea, a fost revigorată şi viaţa monahală, de la trei mănăstiri şi un schit, câte erau la începuturile Eparhiei, acum sunt zece mănăstiri, trei schituri şi cinci metocuri episcopale.
Acesta a vorbit şi de înfiinţarea celor două centre culturale ale Episcopiei, de la Miercurea-Ciuc şi Sfântu Gheorghe, de cele 45 de noi biserici şi 50 de case parohiale construite în cei 30 ani de la înfiinţare, dar şi despre activitatea socială derulată de Eparhie.
Prezent la eveniment, subprefectul Harghitei, Marius Ţepeluş, a declarat presei că este vorba de un moment istoric.
„În zi de hram, suntem încrezători, Sus avem inimile, cu credinţa că mica, dar inimoasa şi luptătoarea comunitate românească din interiorul arcului carpatic va dăinui aici în veşnicie, în pace şi prosperitate. Cu atât mai mult cu cât sărbătorim o aniversare istorică, 30 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, răstimp în care, pot spune că Bunul Dumnezeu ne-a binecuvântat cu ierarhi vrednici şi jertfelnici, care au sfinţit acest pământ, ridicând şi reabilitând mănăstiri şi biserici sfinte. Mă gândesc la toţi cei care au contribuit la ridicarea Episcopiei noastre, cler şi popor, că bun lucru au înfăptuit. Este instituţia divino-umană cea mai importantă pentru comunitatea românească, care iată, ne aşează şi ne ocroteşte mereu sub Acoperământul ei sfânt”, a declarat subprefectul Marius Ţepeluş.
La rândul său, dr. Ioan Lăcătuşu, directorul onorific Centrul European de Studii Covasna-Harghita, unul dintre cei care au participat la toate etapele înfiinţării Episcopiei, a declarat că aceasta este cea mai mare „izbândă” a comunităţii româneşti din cele două judeţe.
„Eu am afirmat-o şi cu alte ocazii, înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei este cea mai mare izbândă a comunităţii româneşti din cele două judeţe. Aşa cum s-a spus aici, pe lângă rosturile binecuvântate ale fiecărei episcopii, Episcopia noastră a avut o misiune specială, izvorâtă din realităţile celor două judeţe, din condiţia românilor numeric minoritari, într-un mediu multietnic şi pluriconfesional, retractar la alteritate, ca să vorbesc frumos. Pentru că, după cum ştiţi, Episcopia nu a fost primită cu foarte mare entuziasm, deşi s-a dovedit că ea a devenit ceea ce şi-a propus de la început: un factor de înţelegere, de armonie”, a declarat dr. Ioan Lăcătuşu.
Dr. Ioan Lăcătuşu a ţinut să puncteze faptul că, deşi este un moment aniversar, trebuie subliniat că sunt încă multe lucruri de realizat în această zonă şi a reiterat nevoia unei strategii de dezvoltare economică şi socială pentru cele două judeţe.
„Populaţia celor două judeţe, populaţia românească, în cei 30 de ani, a scăzut de la 100.000 la 70.000. Tinerii noştri n-au locuri de muncă. Este o diferenţă între ceea ce face statul maghiar şi ceea ce nu face statul român, privind această zonă de importanţă geostrategică deosebită. Noi ne înţelegem deosebit cu concetăţenii maghiari de rând. Şi sunt oameni minunaţi, harnici, gospodari, generoşi. În schimb, elita maghiară şi cei care hotărăsc rosturile noastre de aici, aţi văzut că nu totdeauna doresc linişte, armonie şi încă se mai visează la enclave, la autonomii etc. Statul român trebuie să fie atent. Alaltăieri (duminică-nred), la Sfântul Gheorghe, am sfinţit şi dezvelit bustul Protopopului Aurel Nistor. Aurel Nistor spunea aşa: ‘Problema românilor din secuime nu este doar problema lor, este problema ţării. Dacă aici nu este linişte, nici în ţară nu va fi linişte’. Sperăm că aceste adevăruri să fie cunoscute şi înţelese pe deplin şi aşteptăm demult, de foarte mult, o strategie de dezvoltare economică, socială, armonioasă a acestei părţi de ţară, în care este loc şi pentru români şi pentru maghiari. Nimănui nu-i este de folos enclave şi alte experimente, vedem ce se întâmplă în lume”, a mai spus preşedintele onorific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe.
La finalul slujbei, mitropolitul Laurenţiu Streza a oferit mai multor preoţi din cele două judeţe „Crucea Şaguniană”, cea mai importantă distincţie a Mitropoliei Ardealului.
Liturghia arhierească de la catedrala Episcopală de la Miercurea-Ciuc a încheiat seria manifestărilor organizate, timp de mai multe zile, în cele două judeţe, pentru a marca împlinirea a 30 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. AGERPRES