Pentru ediţia a XXX-a a Festivalului Sighişoara Medievală, care debutează vineri după-amiază, Primăria Municipiului Sighişoara a lansat o monedă aniversară cu valoare simbolică de 30 de ducaţi, inspirată din ducaţii bătuţi de Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeş, stabilit în Cetatea Sighişoarei în perioada 1431-1435, unde a înfiinţat o monetărie.
„Astăzi începe cea de-a XXX-a ediţie a Festivalului Sighişoara Medievală – o ediţie aniversară, care celebrează trei decenii de artă şi istorie în inima celei mai bine conservate cetăţi medievale locuite din Europa (…). Pentru această ediţie specială, Primăria Municipiului Sighişoara a lansat o monedă aniversară cu valoare simbolică de 30 de ducaţi, inspirată din vechile monede medievale care circulau în marile cetăţi europene”, a anunţat, vineri, Primăria Sighişoara, într-un comunicat de presă.
Moneda aniversară este din lemn şi de doreşte a fi un omagiu adus faptului că ducaţii bătuţi sub sub efigia lui Vlad Dracul, în perioada cuprinsă între 1431 şi 1435, sunt singurele monende care au fost confecţionate vreodată la Sighişoara.
„În Evul Mediu, Sighişoara a fost un oraş important din punct de vedere economic şi demografic şi acest lucru este dovedit şi de faptul că Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân şi tatăl lui Vlad Ţepeş, şi-a mutat aici hereghia (monetăria statului – n.r.). Şi practic la Sighişoara, în perioada cuprinsă între 1431 şi 1435, s-a bătut monedă sub efigia lui Vlad Dracul. Acest lucru arăta că Sighişoara este un oraş important din punct de vedere economic, dar şi politic, pentru că era o concurenţă destul de mare la acea vreme cu oraşele din jur. Vlad şi-a mutat această hereghie, această monetărie, de la Braşov la Sighişoara. În epocă, Sighişoara se bucura de un privilegiu de mare importanţă, lucru dovedit şi de faptul că, cu câteva decenii înainte, avem atestate în Sibiu, Sighişoara, Orăştie, Sebeş şi Braşov primele bresle meşteşugăreşti, ceea ce dovedeşte încă o dată rolul important economic, politic şi comercial pe care Sighişoara îl avea la acea vreme. Turiştii pot să afle povestea breslelor în Turnul cu Ceas, iar povestea hereghiei lui Vlad Dracul, la Muzeul de Arme, unde avem expoziţia permanentă dedicată lui Vlad Dracul”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă.
Ducaţii bătuţi la monetăria din Sighişoara au circulat în Transilvania şi apoi în Ţara Românească, având pe o parte un vultur cu aripile întinse, cu capul întors spre dreapta, iar pe verso, un dragon înaripat cu coadă de şarpe, cu aripile şi laba dreaptă ridicate, laba stângă având patru gheare.
De altfel, în Cetatea Medievală din Sighişoara există o clădire care datează din secolele XIV-XV, în imediata apropiere a Turnului cu Ceas, în care ar fi locuit Vlad Dracul, între anii 1431-1435, înainte de a deveni domnitorul Ţării Româneşti (între anii 1436-1442 şi 1443-1447).
În această casă se presupune că s-a născut Vlad Ţepeş, în anul 1431, cel denumit şi Vlad Drăculea, care a domnit în Ţara Românească în anii 1448, 1456-1462 şi 1476, când a fost asasinat.
Detalii interesante despre viaţa familiei lui Vlad Ţepeş vor putea fi aflate în Muzeul Armelor din Sighişoara, lângă Turnul cu Ceas, acolo unde există un colţ special dedicat familiei lui Vlad Dracul.
Înainte de domnie, Vlad Dracul a fost vasal al regelui Ungariei, fiind comandant de frontieră cu responsabilitatea de a proteja comerţul şi drumurile comerciale între Ţara Românească şi Transilvania.
Din muzeul sighişorean mai aflăm că Vlad al II-lea a fost primit în Ordinul Dragonului la Nurnberg, în 1431, de către Sigismund de Luxemburg, dar că, în 1436, numele său a fost şters de pe lista cavalerilor acestui ordin. Şi aceasta întrucât, în anul 1432, ar fi încălcat statutul prin susţinerea oferită turcilor în câteva asedii, împotriva creştinilor.
De asemenea, aflăm că fiul lui Vlad Dracul, Vlad al III-lea, a primit porecla de Ţepeş în urma execuţiilor frecvente prin tragere în ţeapă.
Tot aici găsim şi un arbore genealogic al familiei, de unde desprindem că Vlad Dracul a avut patru fii, care au ocupat, în anumite perioade, tronul Ţării Româneşti: cel mai mare fiu a fost Mircea al II-lea (1422-1446), fost domnitor al Ţării Româneşti în 1422 şi asociat la domnie între 1446 – 1447, decedat la doar 24 de ani, în urma torturii; Vlad al IV-lea Călugărul (1425-1495) a fost frate după tată cu Vlad Ţepeş şi a condus Ţara Românească în anul 1481 şi între anii 1482 – 1495; Vlad Ţepeş (1431 – 1476), născut la Sighişoara, a fost domnitor al Ţării Româneşti în 1448, 1456-1462 şi 1476, când a murit decapitat; cel mai mic dintre fraţi, Radu al III-lea cel Frumos (născut în 1437 sau 1439, decedat în 1475) a fost domn al Ţării Româneşti de patru ori (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475).
Printre dovezile şederii lui Vlad Dracul în casa din Cetatea Medievală se numără o frescă din imobilul în care se presupune că a locuit, denumită „Pictura cu turban”, şi două scrisori, prima de la sfârşitul anului 1431, în care cerea sprijin braşovenilor pentru ocuparea tronului Ţării Româneşti, în care menţiona că „… şi săghişorenii vin cu mine”.
În a doua scrisoare, datată în jurul anului 1436, arăta că: „…drept aceea au priceput pârgarii din Săghişoara că vreau să mut hereghia de la voi”.
Unele surse susţin că Vlad Dracul ar fi fost în acea perioadă la Făgăraş şi că acolo s-ar fi născut şi Vlad Ţepeş, însă cert este că acesta a bătut la Sighişoara ducaţii de argint cu însemnele voievodului – pajura cu cruce, pe avers, şi dragonul, pe revers.
Pe lângă lansarea monedei aniversare, municipalitatea a anunţat că deschiderea oficială a celei de-a XXX-a ediţii a Festivalului Sighişoara Medievală are loc, vineri, începând cu ora 19:00, cu tradiţionala paradă a artiştilor prezenţi la eveniment.
„Ba chiar, anul acesta sunt şi sighişoreni care s-au oferit voluntar să se costumeze în haine medievale. Traseul este acelaşi ca în fiecare an. Se porneşte din centrul oraşului, iar punctul de întâlnire este în Piaţa Cetăţii. De la ora 20:00, programul artistic continuă cu momente muzicale şi demonstraţii cavalereşti, care vor anima întreaga seară”, a precizat Primăria Sighişoara.
Premergător deschiderii oficiale, începând cu ora 17.00, în Sala Festivă a Primăriei Municipiului Sighişoara va avea loc conferinţa „Sighişoara Medievală la cea de-a XXX-a ediţie”, moderată de dr. Nicolae Teşculă, urmată de conferinţa „Intelectualii Sighişoarei în Evul Mediu”, cu participarea prof. univ. dr. Adinel Dinca, în cadrul unui proiect cu finanţare europeană derulat în colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
„Sâmbătă şi duminică, Cetatea va răsuna de strigătele străjerilor, muzica menestrelilor, zgomotul armurilor şi voie bună. Pe scena principală, dar şi în toate colţurile Cetăţii, se vor desfăşura zeci de momente artistice, ateliere meşteşugăreşti, parade, reconstituiri istorice şi spectacole de teatru medieval. Pe scena amplasată în Piaţa Cetăţii vor urca artişti invitaţi precum Vasile Şeicaru, Adrian Ivaniţchi, Viţa de Vie, Trupa Phoenix, Viatores Festivi şi Julia Shevel. Evenimentul este prezentat de Dan Negru. În Cetatea Sighişoarei, timp de trei zile, vor întreţine atmosfera medievală: Toboşarul Cetăţii Sighişoara, Străjerii Cetăţii Bistriţa, Menestrelii Cetăţii de Scaun Suceava, Teutonii Transilvaniei, Cavalerii de Muhlbach, Paladinii de Terra Medies, Mercenarii Asserculis, Toboşarii Asserculis, Ordinul Grifonului de Aur şi Călător în Evul Mediu”, a precizat Primăria Sighişoara.
Intrarea la ediţia a XXX-a a Festivalului Sighişoara Medievală este liberă. AGERPRES