România este cel mai mare „importator” de poluare din Europa!
Adeseori, la noi în judeţ s-a vorbit despre poluare şi despre factori majori de poluare. Uneori au fost găsiţi ţapi ispăşitori, care au fost arătaţi cu degetul: ba o fabrică din Tîrgu Mureş, ba una din Reghin… Alteori s-a trecut chiar la alte tipuri de poluatori: de exemplu groapa de gunoi de la Cristeşti. Mai rar, au fost amintite şi automobilele, care din păcate, sunt unul dintre principalii factori poluatori.
Dar, probabil niciodată, nu s-a adus în discuţie un alt tip de poluare, la fel de periculoasă ca şi cele menţionate anterior şi poate chiar mai periculoasă: poluare „importată” din alte zone ale Europei şi ale lumii, numită de specialişti poluare transfrontalieră. Aceasta deşi, la meteo, zilnic se vorbeşte despre mişcările aerului pe continent… Este foarte clar că dacă aerul se deplasează, şi poluarea atmosferică se deplasează odată cu acesta, afectând desigur şi judeţul Mureş. Vă spunem din start că România este cel mai mare „importator” de poluare din Europa, după cum afirmă unul dintre specialiștii cu care am vorbit!
Pentru a putea oferi informaţii pertinente în acest subiect, am făcut apel la ajutorul unor specialişti: prof. dr. Mircea Vintilescu, doctor în științe, specialitatea monitoring integrat al mediului, membru al Asociației Profesioniștilor în Protecția Mediului Înconjurător şi ing. Dănuţ Ştefănescu, director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş.
Problemă de larg interes public
Prof. dr. Mircea Vintilescu are 45 de ani de carieră științifică în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului – I.C.I.M. București în calitate de cercetător științific principal gr. I și doctor în științe, fiind și profesor universitar. Dânsul consideră că fenomenul poluării transfrontaliere afectează tot spațiul teritoriului românesc, deci poate fi considerată ca o problemă de larg interes public. Vă prezentăm, în continuare, interviul acordat de prof. dr. Vintilescu Mircea pentru ziarul Punctul:
Câtă poluare vine la noi?
Reporter: Cât de multă poluare atmosferică pătrunde în România pe calea aerului? Vă rugăm să detaliați: care este mișcarea maselor de aer de la nivel european, de unde provin elementele poluante, care este rolul Carpaților în „captarea” și păstrarea aerului poluat la nivelul României?
Prof. dr. Vintilescu Mircea: În toate manualele de geografie ale României, de la clasele gimnaziale sau de la liceu, se specifică foarte clar că România are un climat temperat, dar care are mai multe nuanțe, căci se află sub influența maselor de aer care vin din cele patru puncte cardinale ale Europei, respectiv în jumătatea de vest a țării se resimt influențele oceanice care traversează toată zona occidentală a continentului, în jumătatea estică a țării se resimt influențele continentale excesive din zona stepei ruse, în partea sudică a țării pătrund masele de aer de origine mediteraneene, iar în zona nordică suntem sub influența maselor de aer de origine polară. Lucrul acesta este și mai evident când ne uităm la buletinul meteo și vedem că anumite mase de aer se opresc la rama Carpaților noștri, fără a îi mai traversa.
Cum lanțul carpatic traversează tot teritoriul României prin zona sa mediană, este firesc ca masele de aer de joasă și medie altitudine să se oprească la această barieră montană naturală…
Masele de aer aduc cu ele și o mulțime de poluanți
…Interesant este faptul că masele de aer care ajung pe teritoriul țării noastre din vestul, estul, sudul sau nordul Europei aduc cu ele și o mulțime de poluanți sau noxe evacuate de la cele mai mari surse de poluare a aerului (mai ales din Europa Occidentală și Orientală), respectiv poluanți foarte diverși, dar mai ales și deosebit de toxici care influențează nu numai calitatea aerului, dar și a apei provenite fie din precipitațiile lichide sau solide, precipitații cunoscute sub denumirea generică de ,,ploi acide” sau ,,ploi alcaline”.
În dinamica lor, prin mediul aerian, acești poluanți suferă numeroase modificări substanțiale, atât sub aspect calitativ, structural, dar și cantitativ. Astfel, ei se combină cu alte categorii de poluanți, iar sub influența umidității din aerul atmosferic dau naștere la o serie nouă de specii chimice, unele total necunoscute până în prezent, dar mai ales greu de identificat cu aparatura existentă în laboratoarele noastre de hidrochimie.
Vegetația se uscă, animalele se îmbolnăvesc…
Toxicitatea acestor poluanți se poate constata de către noi numai după ce s-au produs acest tip de precipitații, când identificăm, mai mult indirect, că în urma acestui fenomen se produce uscarea inexplicabilă (sau din senin) a vegetație la sol, apoi constatăm o creștere în sistem distrofic a anumitor plante, îmbolnăvirea sau chiar mortalitatea bruscă a unor animale, apariția unor epidemii sau chiar pandemii în rândul populației din cadrul comunităților umane etc.
Intensitatea, spectrul nociv și mai ales volumul acestor precipitații are caracter aleatoriu, acești parametrii variind de la zi la zi, de la un anotimp la alt anotimp sau de la an la an. Important este faptul că se constată, în ultimul timp, o tendință de intensificare a acestui tip de precipitații în detrimentul deteriorării în mod continuu și mai ales în unele zone chiar ireversibil a stării calitative a componenților și/sau subcomponenților mediului înconjurător din țara noastră.
Carpații, o barieră
Concluzionând, se poate spune că lanțul munților Carpați se constituie ca o barieră naturală în calea maselor de aer, iar pe teritoriul României care este și o țară carpatică, se realizează în zona crestelor montane nu numai oprirea dinamicii maselor de aer din zona lor de origine, dar și interferența și chiar amestecul acestora.
Cât de afectată este zona județului Mureș
Rep.: Cât de afectată este zona județului Mureș de această poluarea atmosferică provenită din zona altor țări europene?”
Prof. univ. dr. M.V.: Pot preciza că întreaga suprafață a județului Mureș se află sub influența directă a maselor de aer de origine atlantică, mase de aer care acumulează pe traseul lor, toate noxele evacuate în mediul aerian de sursele potențiale de poluare a aerului aflate în toată zona Europei Occidentale și a Europei Centrale.
Tipurile de poluanți evacuați în mediul aerian sunt foarte numeroși, iar ei, în funcție de anumite condiții atmosferice se combină între ei, se transformă în noi specii chimice a căror compoziție nici nu o putem determina cu actuala dotare din cadrul laboratoarelor de hidrochimie și hidrobiologie din structura Ministerului Mediului. Dacă asociem și poluarea aerului atmosferic locală la acest ,,import” de poluare transfrontalieră, atunci efectele se pot vedea și de către cei mai puțin inițiații în acest domeniu.
Astfel, ploile acide sau alcaline care se produc pe raza județului Mureș au contribuit la corodarea suprafețelor metalice a construcțiilor (cel mai vizibil este la acoperișurile metalice ale diferitelor construcții), apoi mai puțin vizibil este fenomenul legat de poluarea solului, a covorului vegetal și a apelor de suprafață. Aici prejudiciile se văd cu o întârziere remarcabilă, când începe să se usuce din senin pădurea sau când recoltele scad cantitativ, dar fără un motiv anume, respectiv nu s-a semnalat secetă sau nu s-a produs grindină. Apoi se mai simte la nivelul sănătății umane și în mod special la copii. Aici apar fie diferite intoxicații cu substanțe care nu au o proveniență locală, fie apar boli cu totul necunoscute până la acea dată, boli care pot fi chiar letale.
Cantitatea și mai ales calitatea precipitațiilor acide sau alcaline este aleatorie, așa că o evaluare concretă a impactului acestui fenomen la nivelul județului Mureș, cred că nu sunt eu în măsură să o fac, ci organele de specialitate care văd că s-au obișnuit să tacă și mai ales să nu facă mai nimic din ceea ce ar trebui investigat cu maximă responsabilitate.
Dovezi
Rep.: Ce dovezi există în susținerea afirmațiilor că România este un mare importator de poluare atmosferică?
Prof. univ. dr. M.V.: Dacă am face o paralelă a efectului poluărilor transfrontalieră și sărăcia din România, atunci putem spune, fără a greși cu nimic, că România este cel mai mare ,,importator” nu numai de poluanți nocivi, dar și de sărăcie din toată Europa.
Da, poluarea este sinonimă ca efect nu numai cu sărăcia, dar și cu deteriorarea gravă a stării de sănătate a populației, afectând în mod special sănătatea copiilor noștri. Astfel, se explică de ce avem cel mai mare indice de bolnavi de cancer din toată Europa și mai ales în rândul copiilor și văd că acest lucru nu îi îngrijorează mai pe nimeni, nici din rândul factorilor responsabili, nici pe cetățenii din segmentul educat al societății civile.
Ca efect al acestei poluări transfrontaliere noi am ajuns să producem mai scump și mai prost din punct de vedere calitativ, astfel că nici nu putem să mai vorbim despre o bună productivitate compatibilă cu cea din țările vestice, mai ales în domeniul alimentar. Dar spre regretul meu, văd că nici acest lucru nu face obiectul de analiză din partea factorilor responsabili, așa că și speranțele legate de o viață mai bună devin din ce în ce mai nesigure.
Efectele poluării transfrontaliere
Rep.: Ne puteţi da câteva detalii suplimentare despre efectele provocate de elementele poluante aduse pe calea aerului din afara țării?
Prof. univ. dr. M.V.: Efectele poluării transfrontaliere sunt multiple, cumulative, apar cu o inerție greu cuantificabilă ca timp, fie asupra sănătății oamenilor, fie asupra stabilității ecosistemelor, indiferent dacă vorbim de ecosisteme acvatice și terestre, aici intrând pădurile, pajiștile, agroecosistemele sau chiar a bunei funcționări a zonelor de intravilan din mediul urban sau rural.
Dacă ne referim numai la modul cum este afectată sănătatea umană, atunci acest lucru trebuie să facă obiectul unei analize foarte serioase, întrucât acești poluanți cu funcții deosebit de nocive și care mai au și caracterul unei instabilități compoziționale foarte mare, ei putându-se transforma în contact cu umiditatea din aer, cu apa, cu solul etc., dar care sunt invizibili pentru om, ei pot genera prejudicii nereparabile prin apariția a numeroase boli, chiar a unor maladii noi și ireversibile, căci în prezent nu există tratamente sau medicamente de tip antidot sau preventiv la aceste boli noi și încă necatalogate.
Numai privind din acest unghi, cred că este îndreptățită cererea mea ca problema monitorizării poluării transfrontalieră să fie definită ca o activitate de siguranță națională, ea urmând a fi dezbătută permanent în CSAT, unde se pot lua diferite măsuri la nivel de politică externă a României. Noi ar trebui să cerem despăgubiri serioase din partea țărilor care contribuie la poluarea sub diferite forme a aerului atmosferic, dar acest lucru nu se poate face fără să ai o investigare ritmică, cu aparatură performantă și mai ales cu proceduri și personal bine calificat, conform cerințelor normelor europene sau a celor internaționale.
Este regretabil că acest lucru nu stă în atenția clasei noastre politice, a guvernului, a președintelui țării și mai ales a instituțiilor specializate din cadrul Ministerului Mediului. Vedeți însă ridicolul inculturii politice de la noi, am fost preocupați să reglementăm prin lege numărul de câini la stână, nu problemele arzătoare care afectează atât omul, cât și stabilitatea tuturor ecosistemelor de pe teritoriul țării.
Importăm nu exportăm
Rep.: Dacă ,,importăm” multă poluare atmosferică, nu este valabil și fenomenul opus, respectiv nu se poate afirma că o mare parte din poluarea atmosferică produsă în România este scoasă din țară de curenții atmosferici?”
Prof. univ. dr. M.V.: Nu vreau să mă repet, dar pe baza datelor furnizate de centrul meteorologic internațional, rezultă că România este spațiul nu numai receptor al maselor de aer care provin din cele patru direcții amintite, dar pe teritoriul nostru se realizează atât interferența acestor mase de aer, cât și limitarea distribuției lor în alte direcții. Aici vorbesc despre masele de aer de joasă altitudine, nu și cele de la mare altitudine.
Chiar și în unele cazuri ale dispersiei poluanților la mare altitudine, cum a fost cazul pulberilor de cenușă vulcanică rezultată în urma erupției unui vulcan din Islanda cu ceva ani în urmă, când au fost luate măsuri de oprire a circulației avioanelor în toată Europa Occidentală, datele înregistrate prin satelit, au reliefat că acest nor de cenușă s-a oprit la rama vestică a Carpaților Orientali și Meridionali, astfel că traficul aeronavelor pe ruta București-Iași sau București-Chișinău nu a impus ca să fie oprit sau restricționat.
Nu cred că mai este cazul să reamintesc că industria noastră este astăzi ca și inexistentă, dar au mai rămas totuși în funcțiune unele obiective economice cu potențial de poluarea al aerului atmosferic (ex. Combinatul de îngrășăminte chimice din Tîrgu Mureș, Combinatul siderurgic Galați, numeroase termocentrale pe cărbune etc.), dar și acestea și-au redus mult din capacitatea inițială de producție. Pot spune că avem și noi câteva surse locale perturbatoare, dar ele sunt însă nesemnificative în procesul ,,exportului” de poluanți pe care îl invocați.
Numai dacă am lua în considerare sistemul de tranzacționare al certificatelor verzi, operațiune care se face anual pentru inventarierea volumului gazelor cu efect de seră evacuate în atmosferă, se poate constata că România nu a depășit în niciun an numărul certificatelor alocate, ba chiar a avut un excedent permanent de acest tip de certificate. Acest lucru evidențiază că România nu mai este în situația de a ,,exporta” poluanți pe calea aerului.
Dar nu este bine să excludem din această analiză și situațiile accidentale sau incidentale când acest lucru se poate întâmpla, dar aceste situații au strict un caracter pur aleatoriu, deci nu suntem o țară ,,problemă” în contextul poluării transfrontaliere a aerului atmosferic, cum este cazul multor țări din Europa Vestică și Estică.
Datorită specificului dinamicii curenților de aer, majoritatea noxelor evacuate în aerul atmosferic, produs de către sursele noastre majore de poluare, se dispersează numai sub aspect zonal, iar poluanții rămân pe teritoriul țării noastre producând și aceștia efecte distructive diverse la nivelul componenților mediului înconjurător, fapt care nu este nici pe departe în regulă, dovedind că mai avem încă multe de făcut în acest domeniu.
Soluții
Rep.: Ce soluții există pentru a proteja țara noastră, inclusiv județul Mureș, de efectele nocive ale poluării atmosferice importate din afara granițelor?”
Prof. univ. dr. M.V.: În primul rând, consider deosebit de necesar implementarea și dezvoltarea unui sistem național de urmărire riguroasă, adică de monitorizare a calității aerului atmosferic care intră permanent pe teritoriul țării. Fără existența acestui sistem eficient de monitorizare, prin care se poate afla concret situația de moment a calității aerului, nu se poate face mai nimic concret în acest domeniu.
Pe baza datelor certe care se vor obține, se poate declara această activitate ca o problemă prioritară care trebuie să țină de siguranța națională a României. Tot pe baza acestor viitoare informații certe, consider că politica externă a României trebuie să abordeze și aceste aspecte. Numai pe baza acestor date se pot începe negocieri serioase și mai ales eficiente cu țările producătoare de poluanți și mai ales cu cele generatoare de poluarea transfrontalieră.
Negocierile care se vor derula vor avea ca atribut două aspecte importante: cum trebuie limitată prin diminuări periodice poluarea aerului atmosferic chiar la sursă, iar apoi nu se poate exclude și pretenția care mie mi se pare îndreptățită, de a începe negocierile pentru solicitarea unor despăgubiri substanțiale, dar corect estimate, pentru multiplele prejudicii aduse mediului înconjurător din România de către statele industrializate, în situația când acest lucru de limitare a emisiilor la sursele de poluare majore nu se va realiza în mod serios.
Sub acest aspect, consider că rolul europarlamentarilor români la Consiliul Europei va trebui să se amplifice. Negocierile de care aminteam nu presupun numai alocarea unor despăgubiri în bani, pentru că sănătatea omului și a mediului înconjurător nu poate fi încă evaluată/cuantificată, dar se pot obține numeroase facilități economice și nu numai, pentru a redresa cât se mai poate din ceea ce a fost afectat, cât mai ales de conștientizare a tuturor țărilor membre din cadrul Uniunii Europene, cât și a țărilor vecine nouă, dar nemembre ale UE, că politica de protecție a mediului înconjurător care trebuie promovată atât la nivel național, cât și continental presupune o nouă și eficientă abordare în viitorul apropiat, iar promotoarea acestui nou concept trebuie să fie România pentru că ea este una din țările cele mai afectate de efectele nocive ale poluării aerului atmosferic în sistem transfrontalier.
Şi praf…
Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, ing. Dănuţ Ştefănescu, ne-a transmis, la rândul său, câteva informaţii referitoare la poluarea transfrontalieră din judeţul Mureş. Informaţiile se referă mai ales la anul 2016 şi nu fac deloc referire la poluare produsă de om, ci la poluarea produsă de nisipul din Sahara: la sfârșitul lunii februarie 2016, o formaţiune ciclonică deosebit de activă în bazinul Mării Mediterane a determinat o circulaţie intensă a aerului din sectorul sudic, favorizând astfel avansul particulelor de praf de origine sahariană, înspre sud-estul Europei.
În noaptea de luni spre marţi, şi în cursul zilei de marţi, 1 martie 2016, praful saharian a ajuns deasupra ţării noastre. Deoarece a plouat, praful s-a depus la sol, mai ales în jumătatea de vest a ţării, unde ploaia a avut o durată mai mare.
Evenimente similare s-au produs şi în alţi ani, în general primăvara, când circulaţiile sudice sunt mai intense. Deoarece ţara noastră este departe de sursa transportului de praf, depunerile sunt neimportante şi sunt remarcate doar în urma unei ploi, aşa cum s-a întâmplat de această dată”.
Titi Dălălău