Poliţia Română a participat, alături de agenţii de aplicare a legii din alte 28 de state, la o acţiune comună de luptă împotriva criminalităţii informatice, desfăşurată sub egida Europol. De asemenea, astăzi se lansează la nivel internaţional campania de conştientizare a riscurilor pe care le implică activitatea „cărăuşilor de bani” #DontBeAMule.
În perioada septembrie-noiembrie 2018, forţele de poliţie din 29 de state au acţionat împreună, pentru destructurarea mai multor grupări de criminalitate informatică. Astfel, până în prezent, au fost arestate 168 de persoane în cadrul acţiunii coordonate de combatere a activităţilor de spălare de bani, European Money Mule Action.
În România, la data de 22 noiembrie a.c., poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Vâlcea, sub coordonarea procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T. – B.T. Vâlcea, cu suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române, au efectuat 51 de percheziţii pe raza judeţelor Vâlcea, Mureş, Bacău, Argeş, Olt, Ilfov, Giurgiu, Suceava şi în municipiul Bucureşti la persoane bănuite de fraude informatice şi spălare de bani.
Cei în cauză sunt bănuiţi că, în perioada mai 2017 – noiembrie 2018, ar fi constituit cinci grupuri infracţionale care ar fi procurat acte de identitate falsificate, emise de diferite ţări din Europa. Ulterior, s-ar fi deplasat în Italia, Spania şi alte state unde, folosind documentele falsificate, care conţineau datele reale sau false ale altor persoane şi fotografiile membrilor grupării, ar fi obţinut credite de la mai multe bănci.
Din activitatea infracţională a rezultat un prejudiciu de 3.000.000 de euro, 500 de persoane fiind vătămate.
Activitatea, desfăşurată în colaborare cu Europol, Eurojust şi Federaţia Bancară Europeană, este a patra de acest gen şi abordat problema „cărăuşilor de bani”, care îi ajută pe infractori să sporească banii proveniţi din activităţile ilicite.
La ediţia din acest an a European Money Mule Action au participat agenţii de aplicare a legii din Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia, Australia, Moldova, Norvegia, Elveţia, Marea Britanie şi Statele Unite.
În întreaga Europă şi dincolo de graniţele acesteia, au fost identificaţi 1.504 cărăuşi de bani de bani, fapt ce a condus la arestarea a 168 dintre aceştia şi a 140 de organizatori de cărăuşi de bani. 837 de anchete pe această temă au fost deschise în urma acţiunii, multe dintre dintre acestea fiind în desfăşurare. Cu sprijinul a peste 300 de bănci , 20 de asociaţii bancare şi al altor parteneri din sectorul financiar au fost raportate 26376 de tranzacţii frauduloase efectuate de cărăuşii de bani. Acest fapt a împiedicat producerea unei pagube totale de peste 36.000.000 de euro, evidenţiind astfel din nou importanţa unui răspuns rapid şi coordonat din partea agenţiilor de aplicare a legii şi a sectorului bancar în lupta contra acestui tip de criminalitate.
De ce îi ajută oamenii pe infractorii care spală bani?
Cărăuşii de bani sunt persoane care, adesea fără să-şi dea seama, au fost recrutate de grupări infracţionale ca agenţi de spălare a banilor pentru a ascunde astfel originea frauduloasă a fondurilor deţinute. Ademeniţi de posibilitatea obţinerii unor sume de bani fără a depune efort, cărăuşii de bani efectuează prin conturile lor, în folosul altor persoane, transferuri de fonduri obţinute ilicit, în schimbul unei părţi din fondurile care trec prin conturile proprii. Adesea, aceste transferuri se fac între state diferite.
Persoanele nou-venite într-un stat, şomerii şi cei care au dificultăţi financiare se numără printre victimele posibile ale acestui tip de infracţiune.
Cărăuşii de bani sunt recrutaţi pe căi diferite, însă infractorii se îndreaptă din ce în ce mai mult spre social media pentru a recruta noi complici, prin postarea de anunţuri false de locuri de muncă sau cu perspective financiare atractive.
Deşi poate părea o modalitate uşoară de a obţine un venit (tot ce este necesar este doar un click pentru a efectua un transfer de bani dintr-un cont în altul), trebuie ştiut că permiterea unui grup infracţional să utilizeze contul bancar personal poate avea consecinţe juridice grave.
Cărăuşii de bani pot fi condamnaţi la pedepse cu închisoarea, iar faptele săvârşite sunt trecute în cazierul judiciar, fapt care poate avea efecte negative pe timp îndelungat.
Pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la cărăuşii de bani, astăzi, în întreaga Europă, începe campania de informare #DontBeAMule. Cu materiale de sensibilizare, disponibile pentru descărcare în 24 de limbi, campania va informa publicul despre modul în care operează infractorii, precum şi cu privire la ce pot face oamenii pentru a se proteja şi a nu deveni victime.
Crezi că ai putea fi folosit drept cărăuş de bani? Acţionează acum înainte de a fi prea târziu: nu mai efectua transferuri de bani şi anunţă imediat poliţia şi banca.
Mai multe informaţii despre campanie pot fi găsite aici: https://www.europol.europa.eu/activities-services/public-awareness-and-prevention-guides/money-muling
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.