În Căminul Cultural din Ibănești funcționează un muzeu cu haine tradiționale, obiecte vechi de uz casnic, piese de mobilier. Iată un scurt istoric, realizat de Farcaș Dorina, director cămine culturale: „Am început să adun și să păstrez tot ceea ce este legat de trecut încă din 1980, când am intrat ca noră și am locuit într-o casă veche, a bunicilor soțului meu, veche de 100 de ani, casă din lemn, cu târnaț, lipită cu lut interior și exterior, muruită și văruită cu mnerială mnerie, camere cu grinzi pe tavan, pat „cu strujac”, cu perini cu fund cusut, țesut și brodat, cu față de masă din cânepă, desagi, lipidee, țolinci, peretare și țoale, canapee, laiț și dulapuri din lemn, parsec în care se țineau blidele din care mâncam. În canapeu am găsit cămașă și cătrânță bârsănești, o zgardă cu bănuți din argint, valuri de pânză de casă țesute în război pentru lipidee, merindare și ștergare. Pe pereți, blide de lut și icoane vechi. Pe toate acestea le-am păstrat. În 2003, angajându-mă la Primăria din Ibănești, ca director cămine culturale, aveam ca misiune să duc mai departe tradiția și portul popular De atunci, a început nebunia, am adunat tot ce însemna lucru vechi din casa bunicilor și părinților mei: costume populare, cusături, țesături, poze vechi. Apoi, sora soacrei mele, Maria a lui Aurel Șoricu din Hodac, mi-a făcut cadou un costum vechi compus din cămașă cu șâre peste cot, șurț cu peană cusut în culori vii pe glot, cătrânță cu trup vânăt și poale largi cu broderie și dantelă, iar din podul casei oale și ulcioare din lut, lămpaș de căruță și lampă. Cu ocazia înființării Festivalului Văii Gurghiului am expus toate aceste lucruri la casa de acolo și, de atunci, am îmbogățit colecția cu obiecte pe care mi le aduceau oamenii: ițari, cămăși, pieptare înfundate și cioareci bărbătești, rochii, cămăși, laibăre pentru femei, mașini de tors, sucale, legănuțe, ștergare, război, urzar, vârtelniță.
În anul 2009, cu ajutorul domnului primar, Dan Vasile Dumitru, am obținut o sală de clasă la Școala Generală „Petra Petrescu”, din Isticeu, care a devenit un mic muzeu și spațiu pentru filmări.
În anul 2014, am eliberat clasa pentru a reveni la destinația ei inițială – sală de clasă. O parte din lucruri au ajuns atunci la casa de la festival, iar restul au fost depozitate într-o sală mică de clasă.
În anul 2016, tot cu ajutorul domnului primar, balconul din Căminul Cultural din Ibănești devine muzeu. Nu am reușit încă să expun aici toate lucrurile, dar puteți vedea exponate de valoare, printre care:
- costum național de femei, vechi de 150 de ani, donat de către doamna Man Doina (79 de ani), din Ibănești, fost cadru didactic, costum purtat de cître bunica dânsei, Chirteș Nastasia;
- două mașini de tors, una donată de Dan Nicolae (Pârliucu), Ibănești 165 și cealaltă de Chirteș Maria (Măriuța lui Avramu lui Sfărmătură), de pe Pietroasa;
- un ticlăzău donat de Dan Claudiu (a lui Pârliucu), Ibănești, 165;
- semănătoare manuală, donată de Dan Nicolae, Ibănești, 165;
- opinci, donate de Chirteș Maria, vechi de peste 150 de ani;
- pieptare înfundate, donate de Suceava Dumitru (a lui Mitu Doinii de la moară) și de la Mărioara Moldovan (a lui Zarica Cleiului, de la Isticeu);
- curăle bărbătești;
- un frigider din lemn, donat de familia Costea din Gurghiu.
Sunt sigură că cei care-și vor răpi puțin din timpul lor și vor vizita muzeul, vor pleca de aici impresionați, că vor învăța și descoperi lucruri noi (deși vechi) – cei tineri sau că își vor reaminti de ele – cei vârstnici. Sper din tot sufletul ca tinerii să ducă mai departe portul și obiceiurile locului, să le păstreze cu sfințenie și să le aprecieze, să îmbrace în continuare cu drag costumul popular”.
Muzeul funcționează între orele 0800 și 1600, de luni până vineri.