Sinagoga din Tîrgu Mureș s-a deschis pentru prima oară publicului în cadrul evenimentului Noaptea muzeelor, în acest an. Comunitatea evreiască a amenajat și un colț muzeal, care amintește despre cele circa trei secole în care evreii au fost o parte din identitatea orașului, dar și despre Holocaust. Potrivit președintelui comunității evreiești din Târgu Mureș, conf. univ. dr. ing. Vasile Dubb, în planurile acestei comunității extrem de mici rămase în oraș – 88 de persoane, din cele circa 5.600 care existau în 1940 – intră amenajarea unui muzeu și a unui muzeu virtual, în care rudele pot vedea, spre exemplu, pietrele funerare din cele 16 cimitire evreiești din județ.
”Tîrgu Mureșul este un oraș care a găzduit 250 de ani niște evrei veniți de altundeva, care s-au implicat mai mult decât procentul pe care-l reprezentau în populația țării. Pentru că era momentul lor, era momentul emancipării și Târgu Mureșul este așa cum este, și datorită lor. Noi am vrut să arătăm acestor târgumureșeni care nu mai știu aceste lucruri: iată din ce cauză acest Tîrgu Mureș este așa de interesant, este așa de variat în tot ceea ce are el și ca să știe acești târgumureșeni că da, au existat odată, demult, demult, niște evrei. Partea cea mai interesantă pentru mine este un album, am zice, de fotografii, în care sunt pagini foarte interesante referitoare la familiile – erau familii mari – la diverse meserii și profesii, care se pot vedea de pe aceste fotografii, la aceste chipuri foarte vii – sunt fotografii de amator, dar cum mai demult fotografiile aveau o anumită disciplină a reprezentării, sunt fotografii foarte bune. Și vezi colțuri de viață familială, vezi expresiile copiilor din care, din păcate, mulți au ajuns la Auschwitz și simți, adică cine vrea poate să simtă că acolo este o viață adevărată, care a pulsat aici și care din păcate nu mai este sau sunt numai rămășițe. Avem bine reprezentat aici această tragedie, și acum nu vorbesc de Holocaustul general, ci de Tîrgu Mureș. Deci au fost oameni ca și noi, târgumureșeni, de limbă maghiară cei mai mulți, care s-au pomenit prinși într-o epocă în care n-a mai contat umanitatea, ci au contat categorii arbitrare, ca procentul de sânge evreiesc sau neevreiesc și 5.600 de târgumureșeni n-au mai venit înapoi. Este o tragedie pentru oraș, este o tragedie pe care puțini o realizează. Și noi am încercat să povestim, într-un mod cât mai sugestiv, de ce această tragedie este o tragedie a orașului”, a declarat Vasile Dubb.
Potrivit președintelui comunității evreiești din Târgu Mureș, materialele expuse în colțul muzeal se referă în special la evreii din Tîrgu Mureș, dar, de exemplu, sunt exponate și cu câteva familii din Târnăveni. Din păcate, dat fiind că în anii ‘80 sinagoga din Reghin s-a vândut, iar comunitatea s-a desființat, despre tragedia celor deportați din acest oraș nu mai există aprope nimic, niciun document. El a arătat că, dincolo de evenimentul Noaptea muzeelor, când s-au expus materialele amintite, trebuie să se înțeleagă că acest colț muzeal este făcut pentru târgumureșeni și că cel mai mult se bucură să vadă că vin din ce în ce mai multe grupuri de elevi, ”de la vârste neașteptat de fragede”, însoțiți de profesori, cărora le spune povestea evreilor din oraș, ”la nivelul lor de înțelegere, pentru că nu vrem să-i speriem”.
”Eu le spun o poveste, și adulților le spun că este povestea noastră. Dar pentru copii, eu cred că este un lucru important ca ei să știe despre acest subiect despre care nici părinții lor de multe ori nu mai știu”, a declarat el.
Dubb a arătat că, după amenajarea acestui colț muzeal și montarea unei tăblițele cu numele copiilor de la școala evreiască care au ajuns la Auschwitz în zona gimnaziului ”Europa” de pe strada Horea din Tîrgu Mureș, comunitatea intenționează să deschidă un muzeu în memoria evreilor dispăruți din oraș.
”Locul este atâta cât este, dar noi dorim ca acest muzeu să aibă un material care să aibă expoziții tematice, deci nu ne oprim la aceasta, am și luat legătura cu alte muzee din România și din străinătate, avem mult material care încă nu este expus și am dori să funcționăm ca o instituție muzeală, cu tot ce înseamnă aceasta – inventariere, cercetări, prin materialele care ne-au venit, deci avem planuri mari”, a spus el.
Potrivit lui Vasile Dubb, pentru situații precum cea de la Reghin, s-a gândit la amenajarea unui muzeu virtual, în care să se poată arăta pe web, spre exemplu, pietrele funerare ale evreilor din cele 16 cimitire evreiește existente în județ.
”Singurul document real despre Reghin este cimitirul, avem fotografiat tot cimitirul, toate pietrele funerare, și planul nostru următor – de fapt, avem 16 cimitire din județ pe pagina de web: urmează să rescriem textele de pe pietre în transliterare cu caractere latine, pentru ca oricine, prin intermediul Internetului, să poată să le acceseze, să vadă cum arată mormântul, eventual cei care văd din New York mormântul lui bunicul lor să aibă atâta fantezie și să zică: A, aici este mormântul, trimitem 10 dolari consiliului local, ca să cosească iarba. Așa de simplu este. cimitirele sunt pe cale de distrugere din cauza timpului și unul dintre lucrurile pe care le putem face este să punem pe Internet acest cimitir și sperăm noi că cei interesați, aparținătorii, rudele, vor da un click pe acest site”, a conchis acesta.