Viceprimarul din Târgu Mureş, Csegzi Sandor, a declarat miercuri, în cadrul dezbaterii ‘Îndrăzneşte să fi multilingv! Practicarea bilingvismului în instituţiile publice din Târgu Mureş’ că în România naţionalismul e un subiect care câştigă voturi, atât pentru politicienii români, cât şi pentru cei maghiari, iar unul dintre motivele divizării între cele două etnii este necunoaşterea reciprocă a culturii. ‘De aici trebuie să pornesc eu, ca cetăţean, să am o empatie faţă de cultura celui care trăieşte lângă mine. Acest lucru nu reuşesc să îl simt nici de o parte, nici de cealaltă parte (…) Ceea ce se poate rezolva pe plan local este alterat de cele mai multe ori de politici la nivel mai înalt. Şi în Târgu Mureş, şi în România, şi în alte ţări, atunci când promovezi o posibilitate de convieţuire naturală, de multe ori vine politicul şi îşi bagă ghearele şi strică acest echilibru, pentru că am ajuns la concluzia că în România încă naţionalismul are câştig la voturi şi de o parte, şi de cealaltă, nu vorbesc doar de partea română, vorbesc şi de partea maghiară’, a afirmat Csegzi Sandor.
Acesta a arătat că separarea care se simte între români şi maghiari la Târgu Mureş se datorează inclusiv separării copiilor în şcoli, care nu mai pot învăţa reciproc limbile română şi maghiară, în mod natural şi voluntar. ‘Eu am un dialog destul de aprins atunci când vorbim despre şcolile mixte, despre şcoli sau instituţii numai în limba maghiară sau numai de limba română. În mod evident, un copil care este într-o curte numai cu colegii maghiari evident că nu va putea învăţa româneşte în mod natural, aşa cum nici copilul român nu va învăţa în mod natural despre celălalt (…) Tocmai datorită faptului că în şcoli ne separăm prea mult, nu ne cunoaştem cultura reciproc sau aproape reciproc. Pentru că totuşi în şcolile maghiare se învaţă istoria şi cultura română, pe când în şcolile româneşti nu se învaţă despre minorităţile cu care trăiesc împreună’, a susţinut Csegzi.
Viceprimarul a precizat că nu legislaţia este problema în România, ci educaţia şi că ‘dacă educaţional putem depăşi aceste limite, atunci lucrurile devin naturale şi vor deveni normale’. Acesta a accentuat că, până nu se ajunge la cultura respectului reciproc, ‘pot să fie orice legi şi orice situaţii coercitive, nu vom ajunge la nici un subiect’. Reprezentantul CNCD, Istvan Haller, a precizat la rândul său că România a ratificat tratatele internaţionale privind nediscriminarea, dar şi Carta Limbilor Regionale, că acestea trebuie să se aplice pe teritoriul ţării, dar că unele dintre prevederi nu sunt cuprinse în legi speciale, cum ar fi o lege a minorităţilor naţionale. Haller a arătat că în România există numeroase reglementări în domeniul nediscriminării, însă ‘avem nevoie de legi şi de autorităţi care să le respecte, dar avem nevoie şi de bun simţ’.
Dezbaterea ‘Îndrăzneşte să fi multilingv! Practicarea bilingvismului în instituţiile publice din Târgu Mureş’ a fost organizată, miercuri, de Liga Pro Europa în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României şi a fost prima dintr-o serie de trei dezbateri privind bilingvismul.
AGERPRES