Ne-au crescut veniturile, dar cheltuielile și mai tare: portretul financiar al gospodăriei românești

O gospodărie din România a avut, în medie, venituri în valoare de 9.420 lei și cheltuieli de 8.079 lei lunar în trimestrul III 2025, reprezentând o rată de economisire de 14,2%, conform datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică.

Veniturile totale medii lunare au fost de 3.789 lei pe persoană în perioada iulie-septembrie 2025, în scădere cu 0,9% față de trimestrul anterior, dar în creștere cu 14,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024. La nivel de gospodărie, veniturile totale au scăzut cu 0,9% față de trimestrul II 2025, dar au crescut cu 14,1% față de trimestrul III 2024.

Cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost de 3.250 lei pe persoană și au reprezentat 85,8% din veniturile totale, în creștere cu doar 36 lei pe gospodărie față de trimestrul II 2025. Comparativ cu trimestrul III 2024, cheltuielile totale medii lunare pe gospodărie au crescut cu 15,2%, iar cele pe persoană cu 16,0%.

De unde ne vin banii?

Structura veniturilor relevă că salariile brute și alte drepturi salariale au rămas cea mai importantă sursă de venit, cu 6.443 lei lunar pe gospodărie, reprezentând 68,4% din veniturile totale. Față de trimestrul anterior, ponderea salariilor a scăzut cu 0,7 puncte procentuale.

O contribuție semnificativă la formarea veniturilor totale au avut-o veniturile din prestații sociale, care au crescut la 1.892 lei lunar pe gospodărie, reprezentând 20,1% din total, comparativ cu 19,4% în trimestrul II 2025. Veniturile în natură au reprezentat 5,7% din totalul veniturilor (535 lei lunar pe gospodărie), în scădere de la 6,0% în trimestrul anterior.

Din punct de vedere al mediului de rezidență, disparitățile rămân semnificative. Nivelul venitului total mediu lunar pe gospodărie în mediul urban a fost de 10.693 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe persoană de 4.534 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural (3.004 lei).

În structura veniturilor pe medii de rezidență, în mediul urban ponderea salariilor a fost de 73,8%, cu 14 puncte procentuale mai mare față de mediul rural (59,8%). În schimb, în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a fost de 20,6%, iar veniturile în natură au reprezentat 9,1%, de 2,6 ori mai mare decât în mediul urban.

Pe ce am cheltuit banii?

Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării în trimestrul III 2025 au fost consumul (60,6%) și transferurile către administrația publică și privată sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor și taxelor (33,4%). Cheltuielile legate de producția gospodăriei au reprezentat doar 1,5% din total.

Cheltuielile bănești medii lunare au fost de 7.659 lei pe gospodărie (3.081 lei pe persoană), mai mari cu 1,0% față de trimestrul II 2025. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 420 lei lunar pe gospodărie, în scădere cu 9,2% față de trimestrul anterior.

La nivel de mediu de rezidență, în mediul urban cheltuielile medii lunare pe gospodărie au fost de 9.109 lei, de 1,3 ori mai mari decât în mediul rural. O persoană din mediul urban a cheltuit în medie 3.862 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural (2.604 lei).

Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice au deținut cea mai mare pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare – 31,7% (1.553 lei pe gospodărie). Acestea sunt urmate de cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili – 15,0% (735 lei pe gospodărie) și cele pentru îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,6% (371 lei pe gospodărie).

Cheltuielile pentru transport și cele pentru sănătate au deținut fiecare câte 6,9% din cheltuielile totale de consum (340 lei, respectiv 337 lei pe gospodărie). Nivelul cel mai scăzut a fost înregistrat la cheltuielile pentru educație – doar 13 lei pe gospodărie, reprezentând 0,3% din cheltuielile totale de consum.

Datele INS arată că, deși veniturile au crescut semnificativ comparativ cu anul precedent (14,1% pe gospodărie), cheltuielile au crescut și mai rapid (15,2%), reducând astfel capacitatea de economisire a gospodăriilor românești. Diferențele dintre mediul urban și rural rămân pronunțate, atât la nivelul veniturilor, cât și al cheltuielilor, reflectând disparitățile economice persistente dintre cele două medii de rezidență.