Cel mai recent draft cu măsuri fiscale pregătit de către Ministerul Finanțelor, analizat de Profit.ro, aduce mai multe modificări, inclusiv unele care nu au fost prezentate anterior în spațiul public. Astfel, Guvernul vrea să introducă un impozit de 10% pe veniturile din dobânzi la titlurile de stat și cele emise de autorități locale, în timp ce, pentru veniturile a căror sursă nu poate fi identificată, nivelul impozitării urcă la 70%, de la 16% în prezent (și 50% într-o precedentă variantă a măsurilor pregătite).
De asemenea, IT-iștii, în cazul cărora scutirea de impozit pe venit se va aplica doar pentru salarii de până la 10.000 de lei, autoritățile propun scutirea de contribuția la Pilonul II de pensii. Pentru contribuția la sănătate a persoanelor cu activități independente apare și plafonul de 60.000 de euro, peste care persoana mai plătește „ceva”.
În prezent, veniturile din dobânzi la titluri de stat sunt scutite de impozit, spre deosebire, de exemplu, de dobânzile la depozite bancare. Impozitul ar urma să fie reținut la sursă și în cazul titlurilor de stat.
Profit.ro a mai anunțat anterior că marile companii din România, multinaționale, dar și cele românești, cu afaceri de peste 100 milioane euro pe an, vor plăti impozit de 16% din profit (așa cum prevede legislația fiscală și în prezent), dar nu mai puțin de 1% pe cifra de afaceri.
Draftul proiectului de ordonanță, obținut de Profit.ro Schimbări importante în noul draft de proiect de ordonanță, față de precedentul draft, prezentat de asemenea de Profit.ro Se introduce impozitul pe veniturile din dobânzi la titluri de stat
La articolul 97, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1) cu următorul cuprins: ”(2^1) Veniturile sub formă de dobânzi realizate din deținerea instrumentelor financiare care atestă datoria publică a statului, precum și a unităților administrativteritoriale, se impun cu o cotă de 10% din suma acestora, impozitul fiind final.
Pentru veniturile sub formă de dobânzi, impozitul se calculează și se reține la momentul plății dobânzii, de către entitățile autorizate potrivit legii să vânzarea, colectarea subscrierilor și efectueze plățile aferente acestor instrumente de datorie publică. Plata impozitului pentru veniturile din dobânzi se face până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut. Impozitul datorat se plătește la bugetul de stat.” Scade de la 1%/3% la 0,5%/1,5% impozitul pe câștigurile din transferul de titluri de valoare Cea mai recentă variantă de draft a Finanțelor prevede reducerea la jumătate față de cotele actuale (de 1% și 3%) a nivelului impozitării câștigurilor din transferul titlurilor de valoare. O precedentă variantă de draft prevedea creșterea acestor impozite, de 1%-3%, la 3%-5%.
La articolul 97, alineatul (8^1) se modifică și va avea următorul cuprins: “(8^1) Veniturile sub forma câștigurilor din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate, determinate conform art. 94 și 95, pentru transferuri/operațiuni efectuate prin entitățile prevăzute la art. 96^1 alin. (1), se impun prin reținere la sursă astfel: a) în cazul titlurilor de valoare: (i) prin aplicarea unei cote de 0,5% asupra fiecărei câștig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii; (ii) prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra fiecărui câștig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii; b) în cazul operațiunilor cu instrumente financiare derivate: (i) prin aplicarea unei cote de 0,5% asupra fiecărui câștig din efectuarea de operațiuni cu instrumente financiare derivate deținute o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii; (ii) prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra fiecărui câștig din efectuarea de operațiuni cu instrumente financiare derivate deținute o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii. Pentru determinarea perioadei în care au fost deținute se consideră că titlurile de valoare și instrumentele financiare sunt înstrăinate/răscumpărate în aceeași ordine în care au fost dobândite, respectiv primul intrat – primul ieșit, pe fiecare simbol.”
Confiscare de 70% asupra veniturilor cărora nu li se poate dovedi sursa
Noul draft de proiect de OUG prevede și un nivel ridicat, de 70%, pentru impunerea asupra veniturilor cărora nu li se poate identifica sursa. În prezent, astfel de venituri sunt taxate cu cota de 16%, în timp ce un precedent proiect de draft prevedea o cotă de 50%. Articolul 117 se modifică și va avea următorul cuprins: ”Art. 117 – Definirea și impozitarea veniturilor a căror sursă nu a fost identificată
Orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului și al accesoriilor.”
IT-iștii vor fi scutiți de contribuția la pensiile Pilonul II, dar pot opta să rămână Angajații din sectorul IT care beneficiază în prezent de scutire de impozit pe venit vor mai avea această facilitate doar pentru venituri din salarii în limita a 10.000 de lei pe lună (lucru anunțat anterior), însă noul draft al ordonanței prevede și pentru aceștia o scutire de la contribuția la pensii de tip Pilonul II (în prezent 3,75%).
Guvernul încearcă, astfel, să unifice facilitatea acordată angajaților din IT (scutire de impozit pe venit) cu cele acordate în sectoarele construcții, agricultură și industrie alimentară, unde de asemenea operează pragul de 10.000 de lei, scutire de impozit pe venit și de contribuția la Pilonul II. După articolul 138^3 se introduce un nou articol, articolul 138^4 cu următorul cuprins: ”Art. 138^4 Prevederi speciale pentru activitatea de creare de programe pentru calculator (1) Pentru persoanele fizice prevăzute la art. 60 pct. 2, cota contribuției de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) se reduce cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuție la fondul de pensii administrat privat prevăzută în Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) care datorează contribuția la fondul de pensii administrat privat reglementat de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt scutite de la plata acestei contribuții în limita cotei prevăzute la alin. (1). (3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2) persoanele fizice prevăzute la art. 60 pct. 2 pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat. (4) Opțiunea se depune în scris, la angajator, acesta reținând contribuția aferentă potrivit prevederilor legale, începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opțiunea.”
Pentru contribuția la sănătate a veniturilor din activități independente, apare plafonul de 60.000 de euro pe an. Inițial, contribuția la sănătate nu avea vreo limită Dacă o primă variantă de draft introducea contribuțiia la sănătate calculată la venitul integral obținut pentru activități independete, noua variantă de draft prevede introducerea unui plafon de 60.000 de euro pe an pentru contribuția la sănătate a activităților independente, nivel peste care va fi datorată „diferența de contribuție”.
Diferența de contribuție se va calcula utilizând actualul sistem de plafoane bazat pe salarii minime pe economie. La articolul 170 după alineatul (4), se introduc două noi alineate, alin. (5) și (6) cu următorul cuprins: ”(5) Persoanele fizice care realizează venituri nete/brute anuale prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b), cumulate din una sau mai multe surse de venit, mai mari decât echivalentul în lei al sumei de 60.000 euro, inclusiv, datorează o diferență de contribuție de asigurări sociale de sănătate. (6) Baza anuală de calcul al diferenței de contribuție de asigurări sociale de sănătate, datorată potrivit alin. (5), o reprezintă partea din venitul net realizat/brut anual care depășește echivalentul în lei al sumei de 60.000 euro anual.” După articolul 174 se introduce un nou articol, art.174^1 cu următorul cuprins: ”Art. 174^1 – Stabilirea, declararea și plata diferenței de contribuție de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) (1) Diferența de contribuție de asigurări sociale de sănătate se calculează de către contribuabilii prevăzuți la art. 170 alin. (5) prin aplicarea cotei de contribuție prevăzute la art. 156 asupra bazei anuale de calcul menționate la art. 170 alin. (6). (2) Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 60.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Națională a României, la sfârșitul anului fiscal. La determinarea bazei anuale de calcul al diferenței de contribuție de asigurări sociale de sănătate nu se iau în considerare pierderile fiscale anuale prevăzute la art. 118. (3) Persoanele fizice prevăzute la art. 170 alin. (5) stabilesc și declară diferența de contribuție de asigurări sociale de sănătate, depun declarația prevăzută la art.122, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, (4) Prevederile art.174 alin. (19)-(20) și (22)-(24) se aplică în mod corespunzător.”
Acciza pentru băuturi cu conținut ridicat de zahăr Măsura a fost discutată de Coaliție în mai multe rânduri, dar nu a fost inclusă în precedentul draft de ordonanță. Acciza pe băuturi cu conținut ridicat de zahăr a fost susținută de ministrul Finanțelor. Introducerea acesteia va duce la creșterea prețurilor respectivelor băuturi. La articolul 439, alineatul (2), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Accizele nearmonizate sunt taxe speciale percepute asupra următoarelor produse:” La articolul 439, la alineatul (2), după litera b), se introduc două noi litere, lit. c) și d), cu următorul cuprins: „c) băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml; d) băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml.” La articolul 439, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins: „(4) În sensul alin. (2) lit. c) și d), prin zahăr adăugat se înțelege zahăr din trestie, zahăr brun, zaharoză cristalină, zahăr invertit, dextroză, melasă, zaharuri din miere, melasă și siropuri, cum ar fi sirop de malț, sirop de fructe, sirop de malț de orez, sirop de porumb, sirop de porumb bogat în fructoză, sirop de arțar, sirop de glucoză, glucoză-fructoză, fructoză, zaharoză, glucoză, lactoză, lactoză hidrolizată și galactoză adăugate ca ingrediente, zaharuri în nectaruri, cum ar fi nectarul de flori de cocos, nectarul de curmale, nectarul de agave, zaharuri din sucurile de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe, zaharuri din piureuri de fructe si dulceață.” Acciza s-ar aplica de la 1 octombrie și ar fi 40 de lei/hectolitru (40 de bani pe litru) pentru 5-8 g de zahăr/100 ml și de 60 de lei/hectolitru (60 de bani pe litru) pentru peste 8 g zahăr/100 ml. În consecință, prețul unei sticle de 2 litri de băutură carbogazoasă ar crește cu peste 1 leu.
Măsuri care au fost deja prezentate și se regăsesc în actualul draft de proiect de OUG impozit de 0,3% pe clădiri de peste 2,5 milioane lei (500.000 de euro) și tot de 0,3% pe mașini de peste 375.000 de lei (75.000 de euro) ajustorul fiscal, un mecanism prin care ar trebui să crească nivelul impozitelor plătite de către companii la microintreprinderi rămâne sistemul de impozitare 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2; 3%, pentru microîntreprinderile care: realizează venituri peste 60.000 euro; sau desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentație n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice, pentru activități ale notarilor și avocaților, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.” modificări în ce privește cotele reduse de TVA. De exemplu, 5% va rămâne pentru manuale, cărți, ziare, publicitate, precum și pentru livrarea de lemne de foc către populație și unele entități, cum sunt școlile și spitalele. Guvernul vizează și o accelereare a majorării accizelor la tutun și băuturi alcoolice.