Medicii din România vor trebui să depună anual o „clauză de conștiință” la filialele Colegiului Medicilor din România dacă refuză să efectueze anumite proceduri medicale, conform noului Cod deontologic adoptat și care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Documentul semnat va fi inclus în dosarul pentru reînnoirea avizului de practicare a profesiei – autorizația de liberă practică – pe care toți medicii trebuie să o obțină anual de la Colegiul Medicilor.
Ce este clauza de conștiință
Noul cod de deontologie medicală definește clauza de conștiință ca fiind „dreptul medicului de a refuza un act profesional contrar convingerilor sale morale, religioase sau etice, fără a pune în pericol viața ori sănătatea pacientului, fără a încălca prevederile legale aplicabile și drepturile pacientului, cu condiția asigurării continuității îngrijirilor medicale”.
„În clauză, medicul va scrie dacă nu dorește să facă anumite proceduri și care sunt acelea”, explică dr. Bogdan Mălinescu, membru al Grupului de lucru pentru elaborarea Codului de Deontologie Medicală al CMR. Exemple de astfel de proceduri sunt avortul la cerere sau transfuziile de sânge.
Definiția cuprinde „„ mulțime de condiții impuse pentru a nu periclita actul medical”, subliniază Mălinescu și adaugă că „în situații de urgență, această clauză de conștiință nu mai funcționează”.
„În fiecare an, în momentul în care solicită la Colegiu reînnoirea avizului de practicare a profesiei, deci a autorizației de liberă practică, medicul respectiv va depune la Colegiu și această Clauză de conștiință, prin care el își exprimă faptul că nu efectuează asemenea proceduri”, exemplifică Bogdan Mălinescu.
În situația în care un pacient face o reclamație împotriva unui medic care a refuzat să efectueze o anumită procedură, Colegiul Medicilor va avea deja în arhivă dovada că medicul respectiv a înregistrat Clauza de conștiință, evitând astfel potențiale dispute.
Îndrumare către alți medici
„Condițiile celelalte impuse, cum sunt «fără a pune în pericol viața ori sănătatea pacientului și cu condiția asigurării continuității îngrijirii medicale» atestă faptul că ne-am asigurat că pacientul nu are de suferit”, detaliază dr. Bogdan Mălinescu.
Doctorii care au Clauza de conștiință semnată și depusă la Colegiul Medicilor vor putea îndruma pacienții către colegii lor care efectuează procedurile pe care ei le refuză.
Distincția între tipurile de avorturi
Medicii subliniază că trebuie făcută distincția între avorturile la cerere și avorturile justificate de indicații medicale sau anomalii ale fătului, care „deja nu mai sunt avorturi la cerere, și nu mai poți să spui «nu» pentru că pun viața femeii în pericol”.
„Avorturile la cerere sunt avorturi voluntare, pentru că pacienta nu își mai dorește sarcina respectivă. Aici există următoarea posibilitate: sunt foarte mulți medici care fac avorturi medicamentoase. În momentul de față, avortul chirurgical este o metodă desuetă, nu prea se mai face. Există avortul medicamentos. Ceea ce înseamnă că, dacă eu refuz să fac avortul, pot să trimit pacienta la un coleg care face avort medicamentos”, completează prof. univ. dr. Liana Pleș, președinte al Comisiei de Disciplină a Colegiului Medicilor din Municipiul București.
Context: acces limitat la servicii de avort
Un raport din 2024, realizat de Asociația Moașelor Independente și Asociația Filia, arată că peste 80% din spitalele publice din România nu oferă servicii de avort, iar 90% dintre spitale și clinici nu trimit în altă parte femeile care solicită întreruperea sarcinii.
Din 176 de unități medicale publice cu secții de obstetrică-ginecologie, doar șapte furnizează avort chirurgical ori medicamentos. În România, întreruperea de sarcină se poate face doar contra cost, iar prețul poate ajunge și la 6.000 lei (1.200 euro).
Refuzul îngrijirii în cazul agresiunilor
Conform noilor prevederi ale Codului etic, medicul poate refuza îngrijirea unui pacient atunci când îi sunt afectate independența profesională sau imaginea, ori dacă îi sunt solicitate acte medicale nelegale, dacă este agresat fizic sau verbal de pacient și/sau de rudele acestuia.
Un exemplu recent este de la începutul lunii octombrie, când un medic de la Spitalul Municipal din Medgidia a fost agresat fizic după ce a consultat un pacient adus la urgență, care fusese evaluat și stabilizat.
Noul Cod prevede reguli clare în privința comunicării publice și a publicității medicale. Denigrarea colegilor medici va fi considerată „faptă nedeontologică”.
„În momentul în care există un conflict între doi medici, aceștia trebuie să discute între ei sau să informeze la nivelul Colegiului, fără să expună public această situație”, afirmă conf. univ. dr. Carmen Pantiș, vicepreședinte al CMR.
Interzicerea informațiilor pseudoștiințifice
Medicii nu mai au voie să transmită în spațiul public informații pseudoștiințifice, aceste fapte fiind considerate nedeontologice.
„Medicii au obligația de a respecta principiul medicinei bazate pe dovezi științifice, precum și de a promova opinii și mesaje medicale fundamentate pe dovezi științifice, pe adevăr științific verificabil, general acceptate și susținute de comunitatea medicală academică modernă”, arată noul Cod deontologic.
Documentul, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, reglementează și telemedicina și stabilește limitele și rolul inteligenței artificiale în actul medical, adaptând astfel normele etice la evoluțiile tehnologice din domeniul sănătății.