După prima zi de lucru ca director al Aeroportului Transilvania Tîrgu-Mureș, de acum fostul consilier județean Mihail Poruțiu ne-a spus care sunt acum problemele de la Vidrasău și care sunt planurile pentru rezolvarea lor…
Rep.: E sau nu e politizată această funcție? Pentru că e prima dată când un om politic ajunge director al aeroportului și vi s-au adus acuzații de acest fel, cum că e rezultatul pactului dintre UDMR și PD-L la nivel local.
Mihail Poruțiu: Prin prisma a tot ceea ce înseamnă evoluția mea politică, mulți ar fi îndreptățiți să afirme că ar fi o funcție politizată. În ultimele trei luni eu am avut discuții cu factorii de decizie politică din tot spectrul politic și le-am spus tuturor decizia mea de a continua și de a face în așa fel încât această funcție să nu fie politizată în mod real. De trei ani de zile sunt simplu membru de partid, nu am îndeplinit nicio funcție în PD-L, în afară de cea de consilier județean, care este o funcție administrativă. Repet, activitatea mea politică din ultimii trei ani a fost aproape de zero. Am un contract de management de patru ani și, pentru ca acest aeroport să funcționeze, eu n-am să comentez nici o declarație politică (…).
Rep.: L-ați contestat pe fostul director de ani de zile, iar acum ajungeți în locul lui. Nu e puțin ciudat?
M.P.: În mod sigur nu am avut un scop meschin în demersul meu, ci am pornit de la ideea Agendei 2009 de a privatiza managementul Aeroportului. Am înțeles că nu s-a dorit și că au existat niște rațiuni pe care nu vreau să le comentez, dar de care am ținut cont și poate că n-aș fi fost astăzi în această postură, dacă n-ar fi apărut Ordonanța de Guvern 109 privind modificarea modului de conducere a companiilor cu capital de stat. A apărut această oportunitate, m-am considerat pregătit și din punctul de vedere al experienței politice și administrative și al criteriilor pe care trebuia să le îndeplinesc, așa că mi-am depus candidatura și am ajuns aici.
Cel mai important lucru din punctul meu de vedere este faptul că se ajunsese la un blocaj între proprietar (Consiliul Județean) și managementul Aeroportului. În opinia mea, faptul că acum sunt director este o soluție de deblocare a activității Aeroportului din punctul de vedere al managementului. Fără falsă modestie, cred că am capacitatea de a asigura funcționarea Aeroportului în relația cu proprietarul și cu terți. Vreau să precizez că niciodată nu am avut ceva de comentat legat de domeniul tehnic și operațional. Personalul pe acest domeniu își face datoria cu prisosință.
Cea mai mare problemă: tariful
Rep.: Care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă aeroportul acum?
M.P.: La această oră, cred că cea mai mare problemă este legată de tarife, din cauza blocajului din Consiliul de Administrație (CA). Pe mine nu mă mai prostește nimeni, vechiul CA era nefuncțional în primul rând din cauza faptului că nu era plătit, iar în al doilea rând pentru că nu era pus în funcție de proprietar și oamenii nu aveau motivație să muncească. Am ajuns la situația în care avem un termen foarte scurt pentru a lămuri problema tarifelor. Avem procesele cu Clujul care ne blochează, din cauza cărora noi trebuie să punem în aplicare niște hotărâri mai vechi ale CJ care nu ne sunt favorabile în negocierile cu operatorii aerieni. De lămurirea tarifelor depinde foarte mult continuarea contractului comercial cu Wizzair, care ar trebui să dureze încă trei ani de zile și care ne asigură traficul. Apoi, sunt problemele legate de modul de calcul al compensației și modul de lucru cu CJ. E un blocaj care trebuie rezolvat. Se vede foarte clar că avem o aerogară făcută prin adăugiri, se vede clar că acel criteriu al celui mai bun preț ne aduce foarte mari prejudicii prin prisma calității și multe alte lucruri.
Planuri
Rep.: Care sunt planurile pe termen scurt și mediu?
M.P.: Pe termen scurt sunt cele gospodărești. Vorbim de parcarea aeroportului, pentru că sunt momente în care se stă și 30-40 de minute ca cineva să-și plătească parcarea, din cauza funcționării aparatelor. Am o problemă mare și cu Drumul Național care e plin de mașini parcate într-o rână pe marginea șanțului, iar aici voi avea o discuție cu Poliția Rutieră și Drumurile Naționale să găsim o rezolvare. E o problemă și cu orientarea în aeroport, pentru că, fiind făcut din adăugiri, chiar și eu familiarizat fiind mi-a fost greu să-mi dau seama de circuit, aeroportul este extraordinar de înghesuit. Azi, în urma unei ploi torențiale am văzut că intră și apa și a ajuns pe benzile transportoare. Deci primele priorități sunt legate de aceste lucruri pe care le putem rezolva cu bani puțini cu ajutorul personalului aeroportului, pentru ca să reușim să facem viața mai confortabilă pe aeroport. Pe termen mediu evident trebuie să rezolvăm problema tarifelor ca să stabilizăm contractul cu Wizzair. Am dat dispoziție să înceapă și inventarul aeroportului, cu ajutorul unei comisii de inventariere. Trebuie să stabilim și circuitul documentelor, modul de lucru și foarte multe alte lucruri. Ca să vă dau doar un exemplu, în secolul 21 nu avem internet wireless în aeroport pentru pasageri. E inadmisibil. Iar apoi, cum prevede și contractul, în 90 de zile trebuie să pregătim planul de administrare a afacerii și noua organigramă.
Tîrgu-Mureș-Constanța
Rep.: Când va zbura prima cursă charter Tîrgu-Mureș-Constanța pe care o propuneați când erați consilier județean?
M.P.: Acum suntem în etapa în care partea comercială și de marketing este în planul doi. Este perioada de reorganizare și de punere la punct a tot ceea ce înseamnă hârtii, dar în paralel vom lucra și la asta. Primul deziderat este cursa zilnică de București. Există mai multe formule pe care le-am discutat cu colegii din CA: există formula cu Tarom-ul, dar putem și să ne gândim în perspectivă dacă nu am putea încheia o înțelegere cu o companie aeriană, prin care practic să ne pună o aeronavă la dispoziție. Dar acestea sunt lucruri de perspectivă.
Concurența
Rep.: Cum ar putea concura pe viitor Tîrgu-Mureșul cu Clujul și Sibiul?
M.P.: Dacă vom fi abili și inteligenți. Avem atuuri infrastructura pistei care este în bune condiții și poziționarea geografică prin care toți locuitorii din Harghita, Covasna, mergând până la Piatra Neamț trec în drumul lor spre Cluj sau Sibiu prin Tîrgu-Mureș. Avem un areal cu 1,5-2 milioane de oameni. Trebuie să facem în așa fel încât să nu-i pierdem și să-i capacităm ca să fie clienții noștri. În mod cert avem și costuri mai mici decât Aeroportul din Cluj, pentru că acolo toate investițiile s-au făcut prin credite și atunci ei au costuri de amortizare și recuperare a investițiilor, care îi vor obliga în mod cert să lucreze la costuri mult mai mari decât ale noastre. Așadar, putem face o politică inteligentă de tarifare, în așa fel încât să nici nu fim acuzați că primim ajutor de stat, dar să reușim totuși și să scădem costurile de operare. Sunt multe, însă le vom discuta pe parcurs…
A consemnat Cătălin Hegheș