Nu prea citim iar piața de pariuri e de 17 ori mai mare decât cea de carte
Românii cheltuiesc anual aproximativ 2,4 miliarde de euro pe pariuri și jocuri de noroc, în timp ce pe cărți alocă de abia 140 de milioane de euro, potrivit unei analize recente bazate pe date Eurostat și informații financiare agregate de platforma SmartReport.
Conform statisticilor europene, aproape 71% dintre români nu au citit nicio carte în ultimele 12 luni. Acest procent plasează țara noastră pe penultimul loc în Europa, fiind depășită doar de Albania, stat care nu este membru al Uniunii Europene.
La polul opus, proporția românilor care citesc peste zece cărți anual se situează la doar 3,1%, de șapte până la nouă ori sub nivelul înregistrat în Franța, Elveția sau țările scandinave.
Domină cărțile pentru copii și dezvoltare personală
Sectorul editării de carte a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri agregată de aproximativ 221 de milioane de euro, cu o rată medie a profitului net de aproape 13%. În fruntea clasamentului se află Bookzone, urmată de Art Klett și Grupul Editorial Art. Editurile de literatură contemporană pentru adulți, precum Polirom și Humanitas, ocupă poziții mai modeste în ierarhia cifrei de afaceri.
Analiza geografică relevă o concentrare masivă a industriei în București, care deține aproape trei sferturi din totalul pieței, urmat la mare distanță de Iași, Argeș și Cluj.
Creștere semnificativă, dar de la o bază mică
Între 2018 și 2024, cifra de afaceri a sectorului editorial a crescut cu 69%, echivalentul unei rate medii anuale de aproximativ 9%. Cu toate acestea, majorarea cotei de TVA de la 5% la 11% începând cu 2025 reprezintă o provocare pentru o piață care, deși în expansiune, rămâne printre cele mai mici din Uniunea Europeană.
Analiza cheltuielilor arată că românii alocă sume mult mai mari pentru produse și servicii precum țigări și tutun, unde se cheltuiesc între patru și cinci miliarde de euro anual, sau pentru bere, cu aproximativ două până la trei miliarde de euro. În contrast, întregul sector al educației private, de la grădinițe până la învățământul universitar, inclusiv cursurile de arte și trainingurile de formare continuă, însumează în jur de un miliard de euro.
Paradoxal, veniturile gospodăriilor din România au crescut cu 134% în termeni reali între 2004 și 2024, cel mai mare avans din întreaga Uniune Europeană.
