Seth Kugel, jurnalistul specializat în articole despre călătorii al prestigioasei publicaţii americane New York Times, a scris un material despre Transilvania, după ce a vizitat Sighişoara şi castelele Bran şi Pelişor, precizează adevarul.ro.
Ziaristul, care şi-a început călătoria de la Sinaia, unde a vizitat Castelul Pelişor, a trecut apoi prin Braşov şi s-a oprit la Sighişoara, s-a declarat fascinat de simplitatea locurilor, de frumuseţea lor şi a oamenilor şi de ospitalitatea acestora.
Chiar dacă nu a dat peste zăpadă, aşa cum spera atunci când a plecat spre Transilvania, bloggerul Seth Kugel, un globetrotter afiliat publicaţiei New York Times care scrie despre locurile vizitate de-a lungul şi de-a latul lumii, a avut numai cuvinte de laudă la adresa zonei transformate de Bram Sotcker şi a lui celebră povestire, „Dracula“, într-un tărâm pe care mulţi străini încă îl consideră ficţiune.
Obiceiurile noastre nu sunt la fel cu ale voastre şi vei descoperi aici multe lucruri care ţi se vor părea ciudate“, acesta este citatul cu care îşi începe Seth Kugel relatarea vacanţei petrecute în Transilvania, cuvinte scrise de irlandezul Bram Stocker în 1897, în paginile cărţii sale de căpătâi, „Dracula“.
,,Lucruri ciudate”
La fel ca personajul din povestirea lui Stocker, Kugel mărturiseşte că a ajuns în România tot cu trenul, la mijloc de lună ianuarie, şi, la rândul lui, a descoperit lucruri „ciudate“: „un oraş medieval desprins parcă din cărţi, plin de elevi de şcoală primară şi nu de turişti, aşa cum se aştepta, covrigării care nu vând covrigi şi un preot ortodox din est care nu aprobă lecţiile de chitară predate tinerilor“. „Cu adevărat, am intenţionat să am parte de o altfel de experienţă şi să scriu despre Transilvania fără să menţionez vampirii sau orice altceva care a fost descris în nuvela cu pricina de un irlandez care nici măcar nu a călcat vreodată în regiune. Ba chiar mi-am rugat prietenii de pe Twitter, care îmi urmăresc postările din călătorii, să se abţină de la comentarii legate de Dracula“, deconspiră amuzat Seth Kugel promisiunea pe care şi-a făcut-o, în încercarea de a se concentra asupra frumuseţii din zonă, de la munţi şi oraşe vechi, pline de viaţă şi bine conservate, până la istoria etnică şi politică bogată şi complexă a Transilvaniei, cu alte cuvinte, „un loc care merită să fie descoperit pentru ceea ce este şi nu derapând spre poveşti despre monştrii înspăimântători“, după cum adaugă acesta.
Kugel relatează că intenţia sa a dispărut în momentul în care a ajuns la Sighişoara, unde totul face trimitere, într-un fel sau altul, la Transilvania şi la contele Dracula, cel mai celebru vampir al tuturor timpurilor. „În timp ce scoteam nişte bani de la un bancomat al unei bănci inscripţionate „Banca Transilvania“, am realizat că sunt la o aruncătură de băţ de un turn medieval cu ceas la subsolul căruia se afla o cameră de tortură; peste stradă se găsea casa în care Vlad Ţepeş, cunoscut drept Dracul, se spune că s-a născut în 1431. Un fior m-a trecut pe şira spinării. În imaginaţia mea, antrenată încă din copilărie, cu emisiuni ca „Sesame Street“ şi „Scooby Doo“, se derulau imagini despre cum operează vampirii, a căror prezenţă este anunţată de muzică de orgă şi de pâlpâitul luminilor.“
Ciorba de burtă românească
Seth Kugel recunoaşte că a ales să vină iarna în Transilvania pentru a evita aglomeraţia de turişti din vară şi în speranţa că va avea parte de preţuri ceva mai scăzute, eventual de o zi petrecută la schi şi de mâncare locală care să-i meargă la suflet, el fiind un călător care recomandă călătoriile cu buget redus.
De mâncarea delicioasă a avut parte, după ce a gustat ciorba de burtă: Dacă a fost vreodată un fel de mâncare creat pentru refacerea puterilor după schi, acesta este ciorba de burtă românească, o supă cu smântână, densă, omniprezentă şi ieftină, laudă Kugel mâncarea românească. Printre preparatele culinare cu care s-a delectat în Sighişoara, la un preţ rezonabil, după cum menţionează Kugel, se numără, în afară de ciorba de burtă, mititeii şi „nemaipomenitul desert românesc papanaşi (gogoşi fierbinţi cu smântână şi dulceaţă de stafide)“. În schimb, autorul blogului nu a avut parte de zăpadă, de vreme ce nu ninsese nici cu o lună înainte să sosească el aici, iar fulgii de zăpadă nu s-au aşternut nici în timpul petrecut pe meleaguri româneşti.
Pierderea nu a fost atât de mare, din moment ce a avut ocazia să viziteze liniştit Braşovul, unde a poposit la Biserica Neagră, minunându-se cum aproape fiecare clădire din centrul istoric al oraşului este marcată cu o tăbliţă pe care scrie „Monument istoric“.
„Covrigul Magic“
Kugel şi-a potolit foamea la covrigăria „Covrigul Magic“, unul la 1 leu, produs apreciat atât de localnici, cât şi de turişti, care formează cozi, chiar şi când plouă, pentru a se înfrupta din covrigii aburinzi vânduţi şi la fereastra unei dughene din Sighişoara, de Gigi. Americanul a mai bifat în călătoria sa Castelul Bran, dar şi Peleşul, pe care l-a găsit „uluitor“. „Construit de Regele Carol I ca reşedinţă de vară, sălile palatului sunt pline de nenumărate ornamente minuţioase, care aduc aminte de un fel de Versailles de la sfârşit de secol 19“, descrie Kugel interiorul Peleşului. Totuşi, din întreaga sa călătorie …
… Sighişoara a fost „vedeta“:
,,Sunt foarte pretenţios când vine vorba despre cetăţi medievale, mai ales că am înfierat locuri ca Dubrovnik, în Croaţia, sau Eze, în Franţa, ca fiind nu mai mult decât nişte piese de muzeu lustruite. Dar spre deosebire de acele locuri, Sighişoara este, cu adevărat, un oraş medieval viu. Multe dintre casele din secolele 16-18 sunt încă locuite. (…) Am văzut copii alergând la ieşirea de la şcoală prin piaţa din faţa turnului cu ceas, zonă care în alte locuri din lume ar fi fost un teritoriu destinat exclusiv turiştilor. În periplul său transilvănean, Kugel a ajuns cu o maşină închiriată la Biertan, cetate care nu l-a impresionat în mod deosebit, apoi a poposit la Copşa Mare, unde a stat de vorbă cu preotul ortodox din localitate, Ioan Bico, care nu s-a arătat atât de entuziasmat ca Seth Kugel, de un grup de tinere care se oferă să-i înveţe pe copii să cânte la chitară. Preotul i-a explicat faptul că lecţiile gratuite de chitară ar fi doar o modalitate de a convinge familiile din zonă se alăture Bisericii Penticostale din oraş. Nu în ultimul rând, americanul mai povesteşte că preotul, care l-a invitat la o bere fără alcool, nu a avut o părere prea bună nici despre Hollywood, Internet, măsurile de control a natalităţii sau avort.