Sute de turişti şi de localnici au participat, luni, în a doua zi de Rusalii, la ‘Udatul femeilor’ de la Hodac, acesta fiind unul dintre obiceiurile străvechi păstrate pe Valea Gurghiului, unic în România, considerat de specialiştii în etnografie ca fiind un rit de fertilitate şi intrarea oficială a tinerelor familii în rândul celor căsătoriţi.
„Sărbătoarea folclorică are loc în fiecare an, la Podul Hodacului, a doua zi de Rusalii, la ‘podul mare’. Obiceiul tradiţional ‘Udatul nevestelor’ este pentru hodăceni momentul culminant al desfăşurării obiceiurilor tradiţionale de peste an. Această sărbătoare îşi merită locul de frunte din şirul celorlalte obiceiuri locale, prin importanţa care i se acordă din partea întregii populaţii, prin participarea masivă a acesteia, a celor şapte sate din jur, a numeroşi oaspeţi din ţară şi nu numai, prin atmosfera de petrecere, ambianţă care face pe simplul spectator să participe direct la desfăşurarea ritualului. Pe lângă caracterul de străvechi rit de fertilitate, obiceiul ‘Udatul nevestelor’ are şi un important rol social în viaţa satului, prin el se disting tinerele perechi- şi era consfinţită intrarea oficială a lor în rândul celor căsătoriţi- putea fi chiar un rit de trecere, intrarea tinerelor perechi în rândul însurăţeilor”, se arată într-o postare de pe Facebook a Centrului Creaţiei Populare Mureş, care citează un studiu al Ralucăi Focsan Bogătean publicat în revista „Tradiţii mureşene” din anul 2009.
Foto: (c) Centrul Creaţiei Populare Mureş
În timp ce şirul de perechi se îndreaptă spre râu, se cântă: „Foaie verde a bobului/La podul Hodacului/La Rusalii-n sărbători/Se strâng fete şi feciori./După datina Străbună/Toată lumea se adună/în Luna cireşelor/ Udatul nevestelor”.
Potrivit Centrului Creaţiei Populare Mureş, bătrânii satului explică semnificaţia obiceiului ca fiind un prilej de petrecere, iar alţii, că trecerea nevestelor la râu pentru a fi udate s-ar face cu scopul de a vedea dacă soţii ţin la ele şi plătesc pentru a nu fi udate.
Foto: (c) Dorina Matis/AGERPRES FOTO
„Acestui ritual i-a fost dată şi o altă semnificaţie, şi anume că nevestele se udă pentru a fi mănoase, să nască copii mulţi şi sănătoşi. Sărbătoarea folclorică are loc în fiecare an, la Podul Hodacului, a doua zi de Rusalii, la ‘podul mare’. Defilarea de-a lungul satului înspre locul sorocit este deschisă de flăcăi însoţiţi de ceteraşi şi continuă cu jocuri populare: ‘Bătuta’, ‘De-a lungul’ sau ‘Jocul de-a bota’, ‘Sărita’. Văzduhul răsună de chiuiturile (strigăturile) dansatorilor, unele legate de evenimentul care va urma, cum ar fi: ‘Drag mi-i mie a juca/Cu nevasta altuia/Să mă duc s-o ţâp la apă/Scoate-o vere de ţi-i dragă’. În fruntea jocului se află prima femeie care s-a căsătorit, iar bărbaţii, în ritm de dans, le conduc la râu, iar la semnul bărbatului de la prima pereche, care strigă tare: ‘În apă cu ele, mă!’, nevestele tinere sunt luate în braţe şi băgate cu picioarele în apă”, se mai precizează în studiu.
Soţii tinerelor femei intervin prompt şi încearcă să nu le lase să fie udate prea tare, făcând un târg cu bărbatul care le joacă nevasta, care, de regulă, constă în băutură.
Apoi alaiul revine în zona de lângă Podul Hodacului, unde continuă jocul.
Foto: (c) Dorina Matis/AGERPRES FOTO
Înainte cu o zi de acest obicei, în ziua de Rusalii, preotul din sat sfinţeşte apa râului Gurghiu, astfel încât femeile care urmează să fie udate în a doua zi de Rusalii să fie binecuvântate.
Obiceiul „Udatul nevestelor” a fost organizat, luni, atât în satul Toaca, cât şi la Podul Hodacului, din centrul comunei.
Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES FOTO
Tot de Rusalii, la Ruşii Munţi, pe Valea Mureşului, se organizează, din anul 1920, „Târgul portului popular şi al Rusaliilor”, un obicei foarte vechi, despre care se ştie că, în 1948, comuniştii i-au schimbat denumirea „Târgul portului popular”, renunţându-se la latura religioasă a sărbătorii.
„După 1990, după ce am scăpat de regimul totalitar, s-a revenit la vechea denumire – Târgul portului popular şi al Rusaliilor – pentru că obiceiul se ţinea, de regulă, sâmbăta. Şi asta pentru că oamenii veneau la acest târg să facă cumpărături, de la cozi de coase, la seceri şi tot ce era necesar lucrărilor agricole. Fiecare cumpăra ce considera nimerit. După anul 2000, după ce am devenit primar, am decis să dăm acestei sărbători o amploare mai mare, am extins durata târgului şi am introdus şi o componentă de spectacol, astfel încât să se regăsească şi tinerii, şi cei mai în vârstă. În acest an am avut atât folclor, cât şi muzică uşoară, având trei capete de afiş- Bosquito, Direcţia 5 şi Junii Sibiului. Oamenii vin, în general, în costume populare şi chiar am făcut apel la populaţie să revină la portul popular. Avem un ansamblu folcloric- ‘Plaiuri Mureşene’- în care sunt în jur de 50 de copii (…) care vin în porturi populare. În plus, avem meşteri populari care vin să îşi prezinte creaţiile şi astfel tradiţia se menţine”, a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Ruşii Munţi, Ilie Chiş Bălan.
Primarul îşi doreşte ca acest târg să capete o amploare tot mai mare în fiecare an, astfel încât să fie onorat acel cântec popular celebru care spune că: „Pe Mureş în jos şi-n sus/Nu-s fete ca-n Ruşii Munţi”.
Foto: (c) Dorina Matis/AGERPRES FOTO
De Rusalii, în judeţul Mureş există şi o serie de superstiţii. La Sânpetru de Câmpie, spre exemplu, oamenii ştiu că în aceste zile nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde şi pedepsi.
„De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni fiindcă te poţi întâlni cu spiritele rele. Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinsteşte şi preţuieşte cum se cuvine ziua. De la Rusalii, timp de 9 săptămâni, nu se vor mai culege ierburi de leac. În ziua de Rusalii nu e bine să te cerţi cu alţii fiindcă vei fi luat din Rusalii”, a precizat profesorul Teodor Naşca din Sânpetru de Câmpie. AGERPRES