Orașul trandafirilor poluați

Studiu de caz: poluarea aerului în Târgu Mureș și județul Mureș

Unul dintre cele mai controversate subiecte ale momentului în Târgu Mureș este poluarea aerului. Candidații la Primărie au început să „țipe” la adresa Azomureș ca fiind cel mai mare poluator din zonă, după care au vizitat platforma și s-au mai liniștit. Soós Zoltán cere în continuare un referendum local pentru mutarea „măcar a depozitului”, pliindu-se astfel pe cea mai mare teamă a populației: explozia îngrășămintelor.  

În rest, cam liniște.

De aici și ideea noastră, de ce oare ne ascundem când e vorba de poluare și nu recunoaștem bârna din ochiul nostru, al fiecăruia? De ce suntem în situația de a nu vedea pădurea din cauza copacilor?

Poluarea în tone – câștigător detașat este: cetățeanul!

Să luăm cifrele și să explicăm termenii.

Prin arderea combustibililor fosili (benzină, diesel, gaz) rezultă CO2 și câteva alte substanțe chimice pe care le vom lua la rând pe parcurs. Mai rezultă și niște pulberi de praf, cum s-ar zice popular (particule în suspensie), numite PM 10 și PM 2,5 după mărimea acestora. Deci, tot ce arde combustibili poluează: de la centralele termice de apartament, la generatoarele de curent, la gazul ars în sobă sau convectoare și până la mașina personală a fiecăruia în parte. De câte ori legați un aparat la rețeaua de gaz sau îi turnați benzină sau motorină în rezervor veți polua aerul.

Și culmea, pe această temă e liniște totală printre candidați. Îi înțeleg până la un punct: nu poți să ceri votul și în același timp să-l cerți pe om că poluează. Dar un mesaj de transmis, un proiect sau o idee pe această temă – da, trebuie!

Să revenim la oile noastre:

În județul Mureș, la finele anului 2015, existau înregistrate 169.328 de autovehicule înmatriculate, cu acte în regulă. Aceeași bază de date a Serviciului Regim Permise și Înmatriculări Mureș ne arată că în 2020, la finele lunii iunie acest număr a crescut la 231.150 de autovehicule. Deci, în 4 ani și 6 luni – doar în județul Mureș (!!!) – parcul auto a crescut cu peste 60.000 de autovehicule!

În același context, în 2015 toate autovehiculele care au fost folosite pe raza județului Mureș au emis în jurul a 340.000 de tone de CO2 pe durata întregului an. Măsurătorile furnizate de Agenția de Protecția Mediului Mureș ne arată că marea majoritate a CO2 emis în atmosferă provine din țeava de eșapament a autovehiculelor personale (deci cele care se conduc cu permisul de categoria B) – aproximativ 50% și a autovehiculelor de mare tonaj (aici intră toate autovehiculele de mare tonaj, inclusiv cele folosite în agricultură, lucrări silvice, infrastructură etc.) cu aproximativ 35% din total.

Ciudat: jumătate din populația județului are un autovehicul!

La începutul anului 2020 în județul Mureș erau înscrise în evidențele populației aproximativ 590.000 de persoane, dar dintre acestea doar 535.000 cu rezidența pe teritoriul județului. 55.000 sunt fie plecate în alte județe, fie în lumea mare.

Dacă comparăm cifrele reci, deducem că fiecare a doua persoană are un autovehicul. Evident că nu e chiar așa, deoarece totalul de autovehicule le include și pe cele de firmă sau utilajele mai specializate etc. Totuși dacă privim spre cantitatea de CO2 emisă de autovehiculele mici care este de aproximativ 50% din total, ajungem la concluzia că paritatea de un autoturism la două persoane se menține.

Trebuie să facem o precizare aici: din punctul de vedere al legislației în vigoare, CO2 nu este considerat un factor de poluare. Dar este probabil cel mai bun „barometru” pentru a deduce cine, cât și cum poluează, de fapt. Emisia de CO2 este direct proporțională cu kilometrii parcurși, gradul de poluare a motoarelor și consumul de benzină/motorină/gaz. Întotdeauna emisia de CO2 este însoțită de alte particule despre care urmează să discutăm.

Dar cum au evoluat emisiile de-a lungul ultimilor 5 ani?

Până acum v-am prezentat cifrele de emisii de CO2 din 2015. Ca și recapitulare vorbim de 340.000 de tone la 169.000 de autovehicule.

În 2016 cifrele au crescut pe toate planurile. Vorbim despre peste 360.000 tone/an și 180.000 de autovehicule.

În 2017 avem 400.000 de tone/an și 199.000 de autovehicule, iar în 2018 avem 426.000 tone/an și 212.000 de autovehicule.

Ultimul an pentru care avem statistici clare este 2019, unde pentru prima dată se simt tendințele pieței auto de reducere a emisiilor. Deși parcul auto a crescut din nou la 225.000 de autovehicule, cantitatea de CO2 emisă în atmosferă pe durata unui an este în scădere la 375.000 de tone. Această reducere se datorează avansului tehnologic al motoarelor cu ardere de combustibili fosili și deci reducerea consumului de carburant/autovehicul. De menționat că cele mai drastice scăderi se înregistrează la autovehiculele de mare tonaj și această tendință este oarecum de înțeles pentru că proprietarii companiilor din mediul privat se uită atent la cifrele din care pot scoate profit, iar un utilaj nou are rentabilitate extrem de bună: eficiența mai mare, costurile de întreținere și cele de utilizare mult mai mici.

Evoluția motoarelor – o să plângeți!

Putem spune liniștit că motorizările Euro 2, Euro 3 și Euro 4 reprezintă grosul autovehiculelor înmatriculate în județul Mureș. În 2015 acestea reprezentau 85% din totalul de mașini care treceau pragul R.A.R. Mureș, iar în 2019 puțin sub 70%. Abia în prima jumătate a lui 2020 se întrevede o tendință mai clară spre motorizările euro 5 și 6, unde numărul de înmatriculări euro 6 aproape l-a egalat pe cel din anul precedent. Vestea mai puțin bună este că euro 4 încă reprezintă aproximativ 40% din totalul de mașini verificate de R.A.R. Mureș în 2020, iar euro 3 aproape 20%. 

Și vreți să știți cât de înapoiați și de ciudați suntem noi aici în județul Mureș? În total s-au verificat pentru înmatriculare doar 22 de mașini electrice în ultimii 5 ani. Da, cam atât.

Târgu Mureș – orașul florilor poluate

Conform statisticii oficiale „la zi”, în mediul urban al județului Mureș trăiesc 303.000 de cetățeni și conform recensământului din 2011  aproximativ 134.000 de persoane aveau buletin de Târgu Mureș.  Printr-o aproximare de bun-simț putem zice că Târgu Mureș reprezintă 50% din populația mediului urban deoarece în zona periurbană – sau zona metropolitană – populația este direct conectată la serviciile din Târgu Mureș, locurile de muncă și cele de recreere/divertisment. Așadar, la 150.000 de persoane, avem cel puțin 75.000 de autovehicule.

Știți la începutul acestui secol câte autoturisme și camioane erau în circulație prin Târgu Mureș când Bernády György a asfaltat mare parte din oraș? Exact. Cu fix 75.000 mai puține. Căruțele nu poluează, iar caii nu cred că ar fi o mare problemă nici în ziua de azi.  

Dacă facem o serie de calcule de bun-simț observăm că 75.000 de autovehicule reprezintă o treime din cele 230.000 înmatriculate la finalul lunii iulie 2020. Continuăm calculele de bun-simț și observăm că mașinile în Târgu Mureș stau în medie mult mai mult în trafic (semafoare, coloane, calea ferată etc.) comparativ cu mașinile care se deplasează pe drumuri relativ libere. De ce intrăm în astfel de detalii? Pentru că nu e totuna dacă răspândești 100 gr de CO2 pe 100 de metri între blocurile din Unirii sau Tudor cu un autovehicul non-euro în câteva minute sau parcurgi 100 km cu o mașină euro 6 pe parcursul a 90 de minute pe o autostradă.

Diferențele sunt enorme.

Să ne rezumăm la o treime din poluare (anul de referință 2019) și vom constata că în Târgu Mureș se emană doar pe țevile de eșapament ale autovehiculelor peste 125.000 de tone de CO2/an.

Aplicații, măsurători oficiale, conexiuni interesante

Pentru cine nu știe deja, în Târgu Mureș funcționează cel puțin două sisteme de măsurare a poluării aerului în interiorul orașului.

Primul sistem este cel oficial al Agenției pentru Protecția Mediului Mureș (format din 4 stații complexe), iar celălalt este complet privat și este administrat de câțiva entuziaști protectori ai mediului din Târgu Mureș și Cluj Napoca – practic o rețea de senzori amplasați în diferite zone ale orașului.

Trebuie știut faptul că indiferent cum se cheamă aplicația sau adresa site-ului, măsurătorile sunt efectuate de una sau ambele surse mai sus numite, detalii aici.

Oficial, sursele se găsesc on-line tot timpul la calitateaer.ro – proiectul manageriat de statul român și respectiv stropdeaer.ro sau targumures.pulse.eco – cel privat.

Interesant este faptul că, deși stațiile de măsurare ale Agenției pentru Protecția Mediului Mureș sunt amplasate în zone care pot fi contestate, în medie acestea înregistrează valori superioare comparativ cu senzorii din mediul privat!

Și mai e o temă de dezbatere: măsurătorile ar fi corecte doar dacă stațiile și/sau senzorii ar fi amplasați la nivelul trotuarului, acolo unde circulă pietonii respectiv șoferii și pasagerii. Ori, așa ceva nu există la această oră în Târgu Mureș!   

PM 10, PM 2,5 și alte otrăvuri gratis

PM 10 și PM 2,5 sunt prescurtările pentru „particule în suspensie” adică un fel de praf. Numai că acest praf când provine din arderi este încărcat cu tot felul de substanțe (de la amoniac NH3 la protoxid de azot, plumb, zinc, cupru, crom, monoxid de carbon și multe altele. Nu voi intra în prea multe detalii chimice plictisitoare, dar un lucru e cert: Dacă avem 125.000 de tone de CO2 per an emise în aerul din Târgu Mureș, puteți fi siguri că totalul de substanțe otrăvitoare care însoțesc CO2 se numără în mii de tone anual.

Vă dau câteva exemple: cantitatea de monoxid de carbon se aproximează la peste 2.200 de tone, PM10 – 100 de tone, PM2,5 alte 100 de tone, oxizi de azot (NOx) – 1.830 de tone! 

Și, cu riscul să ne repetăm, reamintim că NU EXISTĂ nicio stație de măsurare a poluării la nivelul trotuarului. Toate aceste cifre se calculează în baza unor indici: avem un parc național cu atâtea mașini euro 1, atâtea euro 2, euro 3 etc; apoi se iau datele de la toate benzinăriile – consumul de carburant; apoi se iau cifrele de trafic și se fac măsurători pe cicluri orare, săptămânale, de sezon și de ciclicitate anuală. Și se obțin niște cifre, care dacă sunt prea mari nu servesc intereselor economice, politice etc.

… și o grămadă de întrebări fără răspuns.

De exemplu, câte centrale termice de apartament există în funcțiune la ora actuală în România? Nu știe nici dracu’. Adică știe E-On și ceilalți distribuitori de gaze, dar credeți că există vreo statistică oficială?

Sau, de ce stă stația de măsurare a Agenției pentru Protecția Mediului realmente în păpușoi la Luduș? Ce măsoară acolo? Agenția Mureș a cerut de repetate ori mutarea acesteia – fără succes.

Sau, de ce se permite în continuare importul de rable de la non-euro la euro4? O serie de state europene și administrații locale ale marilor metropole au decis interzicerea în totalitate a accesului oricărui autovehicul sub euro5. Noi de ce aducem rablele Europei? Doar în județul Mureș ritmul anual de creștere a parcului auto este de aproape 20.000 de autovehicule/an!

Nu în ultimul rând, de ce nu impunem o taxă de mediu anuală pentru fiecare tip de autovehicul? În funcție de clasa de poluare (non-euro, euro 1, euro 2 etc.) taxa ar trebui să urce odată cu cantitatea de CO2 emisă și care se cunoaște.

Personal dețin două autoturisme în prezent. Sunt convins că aș vinde-o pe cea mai poluantă dintre ele dacă aș avea un motiv real, cum ar fi de exemplu să nu mai am acces în oraș. Sau să plătesc o taxă serioasă de mediu. Sau să nu mai pot prelungi folosința ei pe motiv de poluare. Dar nimic nu mă împiedică să le țin pe ambele și să le folosesc când am nevoie sau să le împart deoarece suntem doi șoferi în familie. La ora actuală, singura mea piedică este propria conștiință, umblu zilnic cât pot de mult cu bicicleta, pe jos și cu trotineta. Salvez combustibil și mă salvez pe mine cât pot de mult. Dar știu că nu e suficient. Și mai știu că pe majoritatea îi lasă rece subiectul.

Asta e lumea în care trăim. Plină de rable.

Cristian Teodorescu