Orbán: Am reuşit să prevenim pericolul imediat al războiului! Ungaria nu are rost să stea în UE fără drept de veto
„Dacă statele naționale pot fi private de puterea lor de veto în chestiuni foarte importante, atunci Uniunea Europeană în ansamblu va deveni un imperiu, ceea ce nu este doar o chestiune de suveranitate pentru unguri și pentru mine personal, ci și o chestiune economică”, a mai afirmat prim-ministrul Ungariei, scrie Agerpres.
Cu ocazia conferinţei de presă transmise în direct de canalul public de actualităţi M1, organizate după reuniunea Consiliului European, care a durat până în zori, premierul ungar a precizat că şedinţa forului în decursul căreia s-a dezbătut cea mai dificilă problemă posibilă a avut loc în circumstanţe neobişnuit de tensionate, întrevederea „fiind de fapt un consiliu de război, nu o consultare politică”.
În proporţie de 90%, luările de cuvânt au abordat ideea „cum să învingem Rusia”; iar în timpul rămas politicienii cehi, maghiari şi slovaci au vorbit despre tema: „cum să obţinem pacea” – a precizat el.
Cetăţenii europeni vor plăti preţul deciziilor eronate luate de către liderii lor. Aceasta este problema care va tematiza cu vehemenţă elementară politica vest-europeană în următoarele săptămâni – a opinat şeful guvernului maghiar.
Viktor Orbán a relatat că prim-ministrul belgian a jucat un rol imens în evitarea preluării activelor ruseşti. Când „a ucis – în esenţă – propunerea”, el a acţionat nu din considerente geopolitice şi poate nici din motive morale, ci în temeiul unor calcule bazate pe faptul că cea mai mare parte a sumei respective este depozitată într-o instituţie financiară belgiană. Prin urmare, dacă suma i-ar fi fost luată Rusiei, iar ea ar fi redobândit-o în cele din urmă în cadrul unui proces, Belgia ar fi trebuit să plătească.
El a mai spus: dacă activele ruseşti îngheţate ar fi fost preluate, guvernul maghiar ar fi trebuit să discute a doua zi unde să transfere rezervele valutare ale Ungariei, căci „nu le vom lăsa în niciun caz acolo, unde pot fi confiscate”.
Suntem pregătiţi să relocăm rezervele noastre valutare în aceste condiţii de siguranţă incertă – a precizat el.
Contractarea unui împrumut de război pentru sprijinirea Ucrainei plasează Uniunea Europeană pe o traiectorie de război – a afirmat Viktor Orbán, accentuând că Ungaria trebuie să depună eforturi pentru a împiedica statele membre să o atragă cu forţa pe „calea războiului”.
El a spus cu fermitate că Ungaria nu se va implica în problema activelor ruseşti îngheţate şi a împrumutului de război.
Şeful guvernului maghiar a afirmat că această sarcină este o provocare istorică ce va necesita performanţe politice uimitoare, mai mari decât cele pe care ar fi trebuit să le atingă prim-ministrul Tisza István sau guvernatorul Horthy Miklós, dar nu au reuşit. În aprecierea sa, aceasta va constitui cea mai importantă sarcină politică a următorilor ani.
El a reamintit că ceea ce se ştie despre împrumutul comunitar de 90 de miliarde de euro ce va fi acordat Ucrainei este că UE – în lipsa acestor bani – se va împrumuta de pe pieţele financiare şi va da banii Ucrainei tot cu titlu de împrumut.
UE va putea rambursa creditul, doar dacă ucrainenii vor plăti Uniunea la rândul lor – a arătat premierul ungar – şi a continuat spunând că ucrainenii nu sunt în măsură să plătească, astfel încât statele membre ale UE vor trebui să ramburseze creditul.
El a adăugat că trei ţări, Cehia, Slovacia şi Ungaria, nu sunt dispuse să participe la contractarea creditului.
În opinia lui Viktor Orbán, liderii europeni au decis să contracteze un împrumut de război şi să transfere fondurile uneia dintre părţile beligerante; iar dacă acea parte nu va câştiga, copiii şi nepoţii europenilor vor trebui să ramburseze creditul, ceea ce este echivalent cu îndatorirea viitorului copiilor şi nepoţilor acestora.
Şeful guvernului a spus că în situaţia în care Rusia va fi totuşi învinsă, ea va acoperi suma, pentru că „perdantul plăteşte întotdeauna”.
Prim-ministrul ungar a calificat cele întâmplate în cadrul reuniunii Consiliului European ca fiind lucruri extrem de grave. El a explicat că atunci când germanii au declanşat cel de-al Doilea Război Mondial, au spus exact acelaşi lucru pe care l-a auzit joi: vom învinge şi vom acoperi costurile războiului din prada de război.
În formularea sa: „Prin urmare: noi, maghiarii, trebuie să rămânem în viaţă fără a ne implica în război, precum ar fi trebuit să procedăm în 1914 şi în 1939 – în condiţiile în care Germania se grăbeşte să se alăture confragraţiei”.
Nu a fost o coincidenţă că fermierii au fost prezenţi; şi francezii au criticat acordul, iar italienii au propus cu decenţă să se revină asupra acestei probleme în ianuarie, gest care poate fi interpretat ca semnalarea politicoasă a respingerii – a informat el.
Răspunzând la o întrebare, a precizat că Ungariei i se cuvin 22 de miliarde de euro din bugetul UE pe şapte ani şi la 6 miliarde de euro din Fondul de Redresare şi Rezilienţă. Bruxelles-ul nu vrea să vireze Ungariei aceşti bani, iar ea trebuie să se lupte pentru fondurile respective – a precizat premierul maghiar.
„Îi voi stoarce din ei, nici nu se pune problema să nu reuşesc; şi fără a face concesii în problema suveranităţii” – a punctat el.
Şeful guvernului a semnalat că poziţia Ungariei este următoarea: până când nu ne vom primi banii, nu se va putea adopta noul buget, care necesită unanimitate.
Referindu-se la calitatea de membră UE a Ungariei, Viktor Orbán a afirmat: din cauza accesului la piaţă, îi merită ţării să rămână încă în cadrul UE, chiar dacă nu ar primi bani. În aprecierea sa, în ciuda faptului că Ungaria este adesea „scuturată”, încă o duce mai bine în UE, decât în afara ei; dar nu se ştie cât va mai dura această stare.
Modul în care se comportă cei de la Bruxelles este străin de maghiari: abuzuri de putere, pitire, viclenii. Cele enumerate nu constituie universul maghiarilor; dar cu toate acestea, interesele ne leagă de acest loc – a dezvoltat el ideea. Trebuie să cucerim Bruxelles-ul şi să-l schimbăm – a adăugat – semnalând că şi premierul ceh, Andrej Babiš, unul dintre fondatorii grupului politic Patrioţi pentru Europa, s-a alăturat celor care doresc schimbare şi este doar o chestiune de timp până când şi Herbert Kickl, preşedintele Partidului Libertăţii din Austria (FPÖ), va proceda la fel. Accentele trebuie modificate la Bruxelles pentru ca lumea să arate diferit – a arătat prim-ministrul ungar, adăugând că poartă negocieri cu forţele în ascensiune din cadrul familiei de partide Patrioţi pentru Europa, de exemplu cu Marine Le Pen; printre altele, despre cum va evolua politica economică franceză, dacă partidul ei va câştiga alegerile, şi cum se va raporta ea la problema suveranităţii. În ansamblu, lucrurile merg în direcţie bună în ceea ce priveşte posibilitatea schimbărilor politice, dar trebuie „să aşteptăm cu răbdare”.
Răspunzând la o întrebare, şeful guvernului a abordat şi problema dreptului de veto, spunând că este un instrument valid şi util, fără de care calitatea de membră UE a Ungariei nici nu are sens.
A accentuat că există o legătură nemijlocită între suveranitatea naţională şi nivelul de trai, „iar din acest motiv, noi, maghiarii nu avem voie să aparţinem de un imperiu”.
„Dacă cei de la Bruxelles vor putea retrage – în probleme decisive – dreptul de veto al statelor-naţiune, întreaga Uniune Europeană se va transforma într-un imperiu, ceea ce nu este doar o chestiune de suveranitate pentru maghiari, şi în mod special pentru mine personal, ci şi o chestiune economică. Nu am constatat niciodată ca noi să fi trăit bine în cadrul unui imperiu asupritor” – a spus Viktor Orbán.
Referitor la dreptul de veto, premierul a afirmat că Ungaria a plătit un preţ pentru că s-a abţinut de la utilizarea acest instrument; de exemplu: nu s-a folosit de dreptul de veto în cazul pachetelor de sancţiuni, dacă au fost luate în considerare interesele fundamentale ale Ungariei, cum ar fi excluderea sectorului nuclear de sub incidenţa măsurilor.
Viktor Orbán şi-a exprimat opinia că nu au loc negocieri de fond privind următorul buget pe şapte ani al UE, deoarece se aşteaptă rezultatele viitoarelor alegeri din Ungaria: căci în situaţia în care va câştiga actuala coaliţie de guvernământ; ea va exercita dreptul de veto al ţării, după caz; însă în situaţia în care va câştiga „antrepozitul din Ungaria al Partidului Popular European, adică partidul de opoziţie Tisza”, situaţia va fi diferită.
În privinţa negocierilor dintre SUA şi Rusia, care se desfăşoară în Florida, şeful guvernului maghiar a declarat că „diferenţele care separă poziţiile celor două părţi sunt clar vizibile”, ceea ce reprezintă un pas înainte, fiindcă „cea mai mare problemă în acest război este învolburarea”, deci faptul că nu există detalii concrete sau obiective militare definite.
Referindu-se la soarta activelor ruseşti îngheţate, Viktor Orbán şi-a exprimat opinia că – deşi liderii europeni consideră că sunt „fixate aici” prin stipularea îngheţării pe termen nelimitat a acestora în locul termenului de şase luni – în cazul unei înţelegeri ruso-americane, s-ar putea ajunge la acorduri financiare în care aceste active ar putea juca un rol.
A semnalat că decizia UE nu poate constitui un obstacol în calea păcii, nici cele 90 de miliarde de euro votate în favoarea Ucrainei, deoarece această sumă „nu o scoate din apă”, dat fiind faptul că ţara a suferit o înfrângere din punct de vedere strategic. Cu cât războiul durează mai mult, cu atât poziţia de negociere a Ucrainei va deveni mai slabă din cauza retragerii sale pe câmpul de luptă.
Fără implicarea militară directă a Uniunii Europene, acest război nu poate fi câştigat împotriva ruşilor – a afirmat Viktor Orbán -, accentuând că Statele Unite continuă să furnizeze Ucrainei echipamente şi informaţii militare, care nu pot fi obţinute din alte surse şi fără de care maşinăria de război a acestei ţări s-ar opri.
Răspunzând la o întrebare referitoare la ţările Grupului de la Visegrád (V4), a relatat că s-a consultat cu omologul său polonez după ce Ungaria a preluat preşedinţia Grupului V4 şi i-a promis că nu vor include pe ordinea de zi niciun subiect – cum ar fi problema războiului şi a păcii – în care ţările se află, în mod arhicunoscut, pe poziţii diferite.
În schimb, cele patru ţări sunt pe aceeaşi lungime de undă în privinţa resurselor de energie – a afirmat premierul ungar -, semnalând că prim-ministrul polonez a cerut timp pentru a-şi formula răspunsul în această chestiune.
Viktor Orbán a adăugat: având în vedere că Grupul V4 nu mai funcţionează de mult timp – „fiind dezmembrată de germani” -, Slovacia, Cehia şi Ungaria au ţinut joi o reuniune ad-hoc.
Referindu-se la pactul privind migraţia, premierul a afirmat că Ungaria nu îl acceptă în continuare. A semnalat că, până în prezent, imigranţii ilegali veneau dinspre sud, iar Ungaria a construit un gard şi i-a oprit. Dar acum o paşte pericolul necesităţii de a prelua imigranţi din ţările occidentale şi al construirii unei tabere de refugiaţi capabile să găzduiască 30000 de imigranţi ilegali, sau a mai multor tabere capabile să adăpostească totalul de 30000.
În opinia sa, partidul de opoziţie Tisza susţine acest pact prin faptul că nu se pronunţă în niciun fel cu privire la el. „Dar cei care nu spun nimic, susţin – de fapt – punerea în aplicare a pactului privind migraţia” – a formulat el.
Şeful guvernului maghiar a reamintit, că joi s-au întrunit 8-9 premieri – care se opun migraţiei – pentru a dezbate problema, iar el le-a sugerat şi lor să se revolte în această chestiune. În opinia sa, în problema migraţiei s-a ajuns acum la un punct în care nu este voie să spui că maghiarii au avut dreptate, sau că ar trebui să facem ceea ce fac maghiarii; dar tot ceea ce fac maghiarii poate fi propus ca iniţiativă proprie.
El a arătat că Ungaria şi celelalte ţări întâmpină dificultăţi enorm de diferite în ceea ce priveşte chestiunea migraţiei: necazul Ungariei este că Bruxelles-ul vrea să o forţeze să permită intrarea imigranţilor, în timp ce necazul celorlalţi este că i-au lăsat deja să intre. Să ne bucurăm că până acum ne aflăm în jumătatea norocoasă a tabloului de concurs! – a remarcat Viktor Orbán.
MTI