Guvernul a publicat, vineri seara, în Monitorul Oficial, Ordonanța de urgență „trenuleț” 115/2023, care prevede o serie de modificări, privind impozitul pe veniturile obținute de români din chirii, regimul microîntreprinderilor, impozitul micro în HoReCa, creșterea amenzilor rutiere, ajutorul în programul RABLA.
Descarcă de AICI OUG 115/2023, privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene
Principalele prevederi ale „ordonanței-trenuleț”:
1. Reducerea impozitului pe venitul din chirii
Românii care obțin venituri din închirierea unei locuințe vor beneficia din nou de o scădere a impozitului, prin deducerea cheltuielilor. Aceasta deducere de cheltuieli va fi de 20% pentru veniturile de la 1 ianuarie 2024 încolo, ceea ce înseamnă că în loc de 10% impozit pe venitul din chirie vor plăti 8%, de fapt.
„Venitul net anual din cedarea folosinței bunurilor, altul decât cel plătit de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, din arendarea bunurilor agricole, precum și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut” – prevede OUG 115/2023.
2. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
E vorba despre condiția de deținere de către asociați/ acționari a 3 microîntreprinderi.
Pentru limitarea cazurilor în care patronii își pot fragmenta afacerile pentru a se încadra la regimul fiscal al microîntreprinderii, Guvernul extinde analiza condiției de deținere directă de către asociaţi/acţionari a peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și la deținerea indirectă.
În același timp, se reduce numărul de microîntreprinderi deținute de un acționar/asociat, pentru aplicarea acestui sistem de impozitare la o singură microîntreprindere.
Prin urmare, în cazul persoanelor juridice române care sunt deținute direct și indirect de asociaţi/acţionari cu peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot se va efectua o analiză atât la persoana juridică română care optează pentru aplicarea acestui sistem de impunere, cât și la alte persoane juridice române care îndeplinesc/aplică condițiile pentru sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor iar asociaţii/acţionarii trebuie să stabilească, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor, o singură persoană juridică română care aplică acest sistem.
Pentru efectuarea acestei analize, Fiscul va elabora o procedură prin ordin al preşedintelui ANAF.
Până acum, la încadrarea în categoria fiscală de microîntreprindere, condiția de deținere a trei microîntreprinderi se verifica din perspectiva deținerii directe, atât la exercitarea/menținerea opțiunii, cât și pe parcursul anului fiscal. S-au constatat situații în care procentul de deținere de 25%, în mod aparent, nu este atins, dar, în fapt, prin persoanele juridice deținute în mod indirect, care la rândul lor au dețineri în alte persoane juridice, procentul să fie depășit.
Astfel, Guvernul a impus, prin noua OUG 115/2023 întărirea regulilor de combatere a unor astfel de situații prin extinderea verificării deținerii și la deținerea indirectă, pe de o parte, și prin reducerea numărului de microîntreprinderi deținute, în mod direct sau indirect, de cãtre un acționar/asociat.
3. Depunerea situațiilor financiare anuale
Se introduce o condiție legată de obligația depunerii la termen a situațiilor financiare anuale pentru încadrarea în sistemul fiscal al microîntreprinderilor. Verificarea aplicării condiției se efectuează pe baza unei proceduri aprobate prin ordin al preşedintelui ANAF.
Din analiza microîntreprinderilor existente în anul 2023, din pespectiva depunerii situațiilor financiare anuale, ANAF susține că a constatat că un număr de 280.000 de microîntreprinderi nu au depus aceste situații. În lipsa informațiilor din aceste situații ANAF nu poate efectua analize de risc corespunzătoare. Pentru reducerea acestui risc Guvernul introduce acum condiția, pentru încadrarea în sistemul fiscal al microîntreprinderilor, referitoare la respectarea termenului de depunere acestor situații, dacă există astfel de obligații legale.
4. Întreprinderile legate
Guvernul a reglementat ca – în cazul în care o microîntreprindere se găsește în relații speciale cu alte persoane juridice române, care conduc la încadrarea acestora în categoria «întreprinderilor legate» (definite potrivit Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii) – condiția referitoare la stabilirea valorii plafonului cifrei de afaceri de 500.000 euro să se verifice pe baza veniturilor însumate pentru toate întreprinderile legate, inclusiv cu cele ale persoanei care verifică îndeplinirea condițiilor de microîntreprindere.
Problema era că verificarea plafonului veniturilor realizate se analizează pentru fiecare microîntreprindere, fără a se lua în considerare și alte raporturi speciale existente între microîntreprinderea care aplică sistemul de impunere cu alte microîntreprinderi, cum este cazul relațiilor dintre «întreprinderile legate».
5. Impozitul pe venitul microîntreprinderii HoReCa
Începând cu data de 1 ianuarie 2024, se elimină facilitatea fiscală care era acordată special firmelor HoReCa, care puteau intra la impozit pe venitul microîntreprinderii chiar dacă depășeau plafonul de încadrare (500.000 euro, cifra de afaceri).
Acum Guvernul dispune ca firmele HoReCa să aplice regulile generale ale sistemului de impunere pentru microîntreprinderi, inclusiv în ceea ce privește verificarea condițiilor de încadrare sau de ieșire din sistemul de impunere pentru microîntreprinderi.
Întrucât pentru anul fiscal 2023 microîntreprinderile din domeniul HoReCa au fost exceptate de la îndeplinirea condițiilor de încadrare în acest sistem, microîntreprinderile care au desfășurat activități în domeniul HoReCa, până la data de 31 decembrie 2023, trebuie să aplice condiția de a nu mai fi fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2024.
Astfel, firmele HoReCa ce nu mai îndeplinesc condițiile micro trec la impozit pe profit.
6. Borkerii de asigurări
Pentru firmele cu venituri conexe din activități de asigurare şi reasigurare, se introduce o regulă pentru păstrarea acestora în sfera de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, în situația în care au realizat venituri din activitatea de distribuție de asigurări/reasigurări în proporție de până la 15% inclusiv din veniturile totale.
Până acum, persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv cea care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii, nu intra sub incidenţa sistemul de impunere pentru microîntreprinderi.
Având în vedere că sunt societăți care realizează venituri conexe din activități de asigurare şi reasigurare, cum ar fi de exemplu agențiile de turism, Guvernul introduce acum reguli pentru păstrarea acestora în sfera de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, în situația în care ponderea acestor venituri din activități de asigurare şi reasigurare în total venituri este redusă.
7. Inactivitatea temporară
Guvernul impune o regulă fiscală pentru firmele aflate în inactivitate temporară, respectiv că acestea rămân în sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor pentru întreaga perioadă în care înregistrează această situație de inactivitate, urmând ca la data înscrierii în Registrul Comerțului a mențiunii de reluare a activității, să verifice dacă îndeplinește condițiile prevăzute pentru aplicarea acestui sistem.
Potrivit regulilor de procedură fiscală o persoană juridică aflată în inactivitate temporară care era microîntreprindere la data înscrierii în registrul comerțului, nu mai efectua modificări ale vectorului fiscal.
8. Abonament la sală pentru anagajați- regimul fiscal
Prin noua OUG „trenuleț” 115/2023, Guvernul reduce de la 400 de euro la 100 de euro pe an valoarea pentru care acordă facilități fiscale la abonamentele la sală oferite, de firme, angajaților.
În cazul contribuabililor care determină venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, sunt deductibile sumele reprezentând contravaloarea abonamentelor, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 100 euro anual pentru fiecare persoană, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acționează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ și servicii medicale.
9. Facilitatea fiscală privind costurile cu creșa pentru copiii angajaților
La regimul fiscal al cheltuielilor privind creșele, grădinițele și educația timpurie, se includ cheltuielile privind funcționarea creşelor și grădiniţelor, precum și decontările privind cheltuielile aferente educației timpurii pentru copiii angajaților în cadrul dispozițiilor aplicabile cheltuielilor sociale.
Totodată, sumele achitate de firmă pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie se limitează la nivelul sumei de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.
10. Cheltuielile pentru locuințele de serviciu și a celor aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală
Se modifică regimul de deducere limitată, la calculul rezultatului fiscal, pentru cheltuielile de funcționare, întreținere și reparare a locuințelor de serviciu corespunzătoare suprafeţei construite prevăzute de lege pentru locuințele de serviciu. Astfel, se elimină majorarea, în cotă de 10%, a suprafeței respective.
Se modifică și regimul de deducere limitată, la calculul rezultatului fiscal, pentru cheltuielile de funcționare, întreținere și reparare a unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice care este folosită și în scop personal, de la deducerea corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția contribuabilului în baza contractelor încheiate între părți, la deducerea în limita a 50% din valoarea acestora.
11. Întreținerea la sediile sociale achiziționate în blocuri de locuințe
Se reglementează deducerea la calculul rezultatului fiscal a 50% din cheltuielile de funcționare, întreținere, reparații și amortizare aferente unui sediu social, care sunt înregistrate în legătură cu sediile sociale achiziționate de contribuabili în clădiri de locuințe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidențiale, definite potrivit prevederilor legale, sedii sociale care nu sunt utilizate exclusiv pentru desfășurarea activității economice a acestor contribuabili.
12. Sistemul RO e-Factura
Se stabilesc amenzi egale pentru emitent și destinatar, în cazul în care factura în relația B2B nu este emisă/primită prin sistemul RO e-Factura, respectiv 15% din valoarea totală a facturii.
Guvernul spune că a luat măsura aceasta după ce operatorii economici sesizaseră că au fost reglementate sancțiuni doar pentru destinatarii facturilor emise fără respectarea noilor dispoziții aplicabile începând cu 1 iulie 2024, nu și pentru emitenți.
Se exceptează de la obligația de raportare/transmitere în/prin sistemul național privind factura electronică RO e – Factura a facturilor simplificate, a facturilor emise pentru operațiuni efectuate către persoane impozabile nestabilite și neînregistrate în scopuri de TVA în România, precum și a facturilor ce nu fac obiectul normelor de facturare din România.
13. Plafoanele cash – o nouă modificare
Operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între persoanele juridice (inclusiv profesioniști) și persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană.
Operațiunile de încasări și plăți efectuate între persoanele juridice (inclusiv profesioniști) și persoane fizice, reprezentând primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, indiferent e natura și destinația acestora, se efectuează numai prin instrumente de plată fără numerar.
Sumele în numerar aflate în casieria firmelor nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. În cazul magazinelor de tipul cash and carry (gen Metro, Selgros), supermagazinelor și hipermagazinelor care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, sumele în numerar aflate în casierie nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 500.000 lei. Sumele în numerar care depășesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare.
Supermagazin înseamnă „structură de vânzare cu suprafață medie sau mare între 1.000 m² și 2.500 m², utilizată pentru comerț specializat ori nespecializat, care comercializează mărfuri alimentare și/sau nealimentare, având drept caracteristici autoservirea și plata mărfurilor la casele de marcat amplasate la ieșire”.
Hipermagazin înseamnă „structură de vânzare cu amănuntul, cu suprafața de peste 2.500 m², utilizată pentru comerț specializat și/sau nespecializat, care comercializează mărfuri alimentare și/sau nealimentare, având drept caracteristici: prezența tuturor raioanelor, inclusiv a celor cu vânzători, case de marcat amplasate la ieșirea din fluxul de autoservire, sector de alimentație publică reprezentat prin una sau mai multe săli de consumație, amplasarea în zonele periferice ale orașului, în centrele comerciale ori în parcurile comerciale”.
14. Ajutorul la cumpărarea de vehicule prin Programul Rabla
În anul 2024, începând cu prima sesiune pentru acceptarea și înscrierea solicitanților deschisă după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, 2020—2024, NU se mai acordă ecobonusuri.
De asemenea, în 2024, cuantumul ecotichetelor, indiferent de numărul de autovehicule uzate predate spre casare, se acordă astfel:
- a) 25.500 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen, exceptând motocicleta;
- b) 13.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou electric hibrid, exceptând motocicleta, care generează maximum 80 g CO 2 /km în sistem WLTP;
- c) 13.000 lei pentru achiziționarea unei motociclete electrice.
Solicitanții instituții publice beneficiază mai departe de ecobonus.
Nivelurile ajutoarelor Rabla pe anul 2023 erau:
- cuantumul ecotichetului acordat prin Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2020 – 2024 era în sumă maximă de 54.000 lei.
- cuantumul primei de casare era în sumă de maxim 7.000 lei pentru achiziţionarea unei motociclete noi sau a unui autovehicul nou în schimbul casării unui autovehicul uzat, respectiv 10.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou în schimbul casării a două autovehicule uzate.
15. Cresc amenzile rutiere
Punctul-amendă, în cazul abaterilor rutiere, crește de la 145 de lei la 165 de lei, de la 1 ianuarie 2024.
Majorarea se face prin stabilirea punctului-amendă la nivelul a 5% din salariul minim brut. În prezent, salariul minim este 3.300 de lei, de unde rezultă valoarea de 165 de lei a punctului-amendă. De la 1 iule 2024, salariul minim va crește la 3700 de lei, ceea ce înseamnă că punctul-amendă va crește și el la 185 de lei.
Sursa: startupcafe.ro