Vreau să critic politicienii ordinari, oamenii slabi din fruntea țării, toți care nu accepta cu demnitate alegerea poporului, dar și instituțiile care le fac jocul murdar privind o democrație doar pentru cei cărora le convine rezultatul.
Democrația pe dos: Între liniștea adormitului Klaus Iohannis și autoritarismul lui Georgescu
Ceea ce se întâmplă acum în România ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți cei care mai cred în democrație. De la președintele Klaus Iohannis, care pare să se fi „trezit” doar pentru a convoca CSAT într-o încercare absurdă de a influența alegerile, până la candidatul clasat pe locul I, Georgescu, care își contrazice propriul mesaj de campanie, realitatea este sumbră.
Klaus Iohannis: Trezirea la comandă
Recent acțiunile politicienilor din România, inclusiv convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de către președintele Klaus Iohannis în urma sesizărilor la Curtea Constituțională, ridică semne de întrebare privind realitatea democratică a țării. Iohannis pare să intervină doar atunci când este vorba de interese politice, în loc să protejeze procesul electoral. În același timp, Georgescu, care promova pacea și înțelegerea, acum sprijină reprimarea protestelor legitime ale tinerilor care contestă desfășurarea alegerilor, demonstrând o schimbare de atitudine care subminează încrederea în democrație.
Georgescu: De la promotor al păcii la contestatar agresiv?
Urmăresc comportamentul lui Georgescu, liderul care a promis în campanie pace și reconciliere, dar care, în fața primelor provocări, pare să răspundă prin contestarea vocilor legitime ale tinerilor. Protestele din stradă, care exprimă nemulțumirea față de organizarea alegerilor, au fost întâmpinate de jandarmi și o retorică ce sugerează mai degrabă autoritarism decât dialog.
Democrație? Dreptul la liberă exprimare?
Atât susținătorii lui Georgescu, cât și cei care protestează, au dreptul fundamental de a-și exprima opiniile, garantat de Constituția României. Totuși, este important să înțelegem că alegerile sunt doar o etapă, iar relațiile interumane rămân esențiale pe termen lung. După cinci ani, nu vom interacționa cu politicieni, ci cu vecinii, prietenii și familia. De aceea, este necesar să promovăm cumpătarea și respectul pentru părerile celorlalți, chiar și atunci când suntem în dezacord.
Clasa politică între frică și dispreț față de democrație
În tot acest context, mesajul transmis de politicienii eliminați din cursă este unul clar: democrația nu este valabilă dacă nu le aduce câștig. Contestarea alegerilor nu este despre justiție sau nereguli, ci despre refuzul de a accepta voința poporului. Acest dispreț pentru regulile democratice subminează nu doar încrederea în instituții, ci și drepturile fundamentale ale cetățenilor de a-și exprima opiniile și voturile.
România traversează un moment critic. Dacă liderii ei continuă să se joace cu democrația, alimentând conflictele și ignorând voința populară, riscă să transforme o țară cu aspirații democratice într-un teren de luptă politic. Astfel, întrebarea nu mai este dacă democrația va supraviețui, ci cât timp va mai fi tolerată această farsă orchestrată de cei care ar trebui să o protejeze.
Ce vor face alegătorii în 1 decembrie 2024?
În primul rând, să lase acasă partidele roșii și galbene, iar în Parlament să trimită oameni cerebrali, cu integritate și etică, oameni precum sunt eu, candidatul Forța Dreptei, Mihai-Dan Farcaș, primul pe buletinul de vot, pentru Senatul României.
CMF: 11240022