Muzeul Judeţean Mureş a invitat publicul, marţi, de Ziua Florii de Colţ, să admire un ierbar din anul 1935, în care se află şi câteva flori-de-colţ culese de pe Vârful Ghilcoş (Gylkos) din Munţii Hăşmaş.
Florile prezentate în ierbarul Muzeului Judeţean Mureş au fost culese de la o altitudine de 1.483 de metri, la doi ani de la declararea florii-de-colţ ca monument al naturii.
„Cu ocazia Zilei Florii de Colţ (5 martie), vă invităm să descoperiţi şi să admiraţi frumuseţea şi raritatea unei plante speciale. Floarea de colţ (Leontopodium nivale subsp. alpinum (Cass.) Greuter), originară din stepele Asiei, este o specie rară din flora montană şi este declarată monument al naturii, fiind ocrotită prin lege, pe care o puteţi admira la Secţia de Ştiinţele Naturii, în vitrina dedicată plantelor protejate. Această plantă perenă, cu o frumuseţe aparte, creşte în munţii calcaroşi, pe versanţii abrupţi şi însoriţi sau pe stâncării. În tradiţia românească, floarea de colţ este un simbol al dragostei şi purităţii, fiind cunoscută şi sub diverse denumiri precum: floarea reginei, albumeală, albumiţă, edelvais, flocoşele, steluţă, floarea-doamnei, tudeliţă sau floarea Bucegilor. Floarea de colţ prezintă o tulpină dreaptă, fără ramificaţii, şi formează o rozetă de frunze, din mijlocul căreia se ridică tulpina ce poartă inflorescenţa compusă din antodii grupate în cime dense capituliforme, înconjurate de numeroase bractee lungi, alb-argintii, lânoase-păroase”, a arătat Muzeul Judeţean Mureş, pe Facebook.
Potrivit muzeului, în ţara noastră, floarea-de-colţ poate fi zărită, în lunile iulie şi august, când înfloreşte, pe stânci aproape inaccesibile omului, din Munţii Maramureşului, Rodna, Rarău, Ceahlău, Munţii Bistriţei, Giurgeului, Hăghimaşului, Ciucaşului, Vrancei, Bârsei, Bucegi, Făgăraş, Ţarcu, Retezat, Godeanu, Trascău etc. AGERPRES