Pe 19 iulie, Guvernul României a emis o ordonanță de urgență prin care elimină noțiunea de custode din legislația Ariilor Protejate, urmând ca administrarea acestora să treacă dinspre ONG-urile de mediu (care au contracte de custodie valabile în momentul de față) la o structură de stat, numită Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (care, conform custozilor, deși s-a înființat în urmă cu câțiva ani, practic nu există și nu funcționează).
Odată cu Ordonanța de urgență au apărut și reacțiile; organizațiile care au în custodie arii protejate acuză guvernul că după ce că nu face nimic în privința ariilor protejate, acum le-a luat și dreptul de a le proteja.
Este și cazul Asociației Grupul Milvus Tîrgu Mureș care are în custodie, de mai bine de 10 ani, 20 de arii protejate. „După ce timp de 28 de ani, niciunui guvern al României nu i-a păsat de valorile naturale și de soarta ariilor protejate, actuala guvernare a reușit să ne tragă și mai în jos decât ultimul loc pe care oricum îl ocupăm în Uniunea Europeană”, spun cei de la Grupul Milvus. Aceștia au mai spus că „motivația este clară – acești custozi și-au făcut treaba și au încercat să respecte legea, iar ceea ce spune Guvernul legat de faptul că custozii au periclitat eliberarea autorizațiilor de realizare a autostrăzilor este fals”.
Pentru a reuși să înțelegem mai bine problema, am stat de vorbă cu Papp Tamás biolog, membru al Grupului Milvus.
„Asociația noastră este în custodia a 20 de arii protejate, dintre acestea unii suntem custozi, iar alții suntem administratori. Siturile mari, deci ariile protejate care au suprafață mai mare, de exemplu Munții Călimani sunt luate în administrație și acolo este o structură organizatorică bine definită. La custozi nu trebuie mare lucru, decât ca organizația să zică că… noi suntem custozi aici”.
„Am protejat ariile naturale fără bani și… ne dau afară”
„Ordonanța aceasta a anulat practic cuvântul custode. Definiția nu mai există în lege, nu știe nimeni de ce. Ce se întâmplă… În România sunt peste 900 de arii protejate sunt și multe arii mici care au fost desemnate odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, deci în 2007 și după aceea. Sunt situri, parcuri naționale, naturale și așa mai departe. Dintre acestea, într-o țară echilibrată, normal ar fi fost ca statul să-și facă datoria și să aibă grijă de ariile protejate, dar nu face asta și nu a făcut niciodată. Există o singură arie protejată de care se ocupă, și se dă buget. Este vorba despre rezervația biosferei, Delta Dunării. În rest, nu se face nimic și din aceste 900 și ceva de arii protejate, au fost date în custodie sau în administrare mai puțin de jumătate. Restul sunt fără administrator, iar agențiile de protecția mediului județene erau responsabile să le urmărească, dar ei nu au oameni, nu se pot ocupa… ”.
Agenția care… s-a înființat și atât
„Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate s-a înființat cu câțiva ani în urmă și noi am militat să se înființeze, ca să facă ceva. Dar s-a înființat și atât. Acum trebuia să i se dea viață pentru că nu are nimic, trebuia să ia în administrare ariile protejate de care nu se ocupă nimeni, dar primul pas a fost să elimine custozii care au făcut treabă, fără bani, fără nimic. Deci dacă am avut 700 de situri orfane, o să avem 1.000. Pentru că nu este personal, nu este buget care să se ocupe de ele. Cine are custodia, cine va face treaba…”, se întreabă Papp Tamás.
Motivația ….„falsă”
Motivația acestei Ordonanțe de urgență era destul de clară, spune Papp Tamás, și anume se referă la faptul că o parte din custozi au blocat anumite proiecte de interes național. „S-a vehiculat în presă că autostrăzile au fost blocate de ariile protejate, ceea ce e foarte greșit…. Ei se apără cu autostrăzile, că așa se scot, că toată lumea vrea autostrăzi. Dar nu e așa. Noi de exemplu am avut un proiect chiar pe viitoarea Autostradă Tîrgu Mureș Iași în care am încercat, ceva ce nu face Guvernul, și anume să protejăm animalele prin locurile unde trece autostrada, ca să nu ajungem ca în Grecia, de exemplu, unde urșii urcă pe autostradă și se produc accidente grave. Deci prin acest proiect încercăm identificarea locurilor unde ar trebui tuneluri pentru animale. Oricum, autostrăzile se blochează nu pentru că intervenim noi sau alții, ci pentru că proiectele nu sunt făcute cum trebuie, nu există studii de fezabilitate și de mediu ca lumea. Am discutat cu directorul APM din Mureș care a zis ca în Germania dacă se face o autostradă, nu se fac promisiuni politice, ci se fac analize, studii, 5 – 10 ani. Că atunci când ai planul fix, când știi că nu treci prin case, prin zone protejate, atunci începi construcția”, a mai spus Papp Tamás.
Proiecte neconforme…
Federația Coaliția Natura 2000 a transmis de asemenea un comunicat de presă prin care acuză că decizia de desființare a custozilor a fost fără a acorda absolut nici o șansă de participare la pregătirea ei nici uneia dintre entitățile direct afectate sau a specialiștilor. „Astfel, Guvernul își dovedește intenția de a dispune după bunul plac de soarta ariilor protejate, creând posibilitatea „deblocării proiectelor de infrastructură care întâmpină dificultăți în derulare, precum și a proiectelor aprobate și care sunt în imposibilitatea demarării datorită dificultății în obținerea avizelor”, conform Notei de fundamentare a proiectului de OUG. Ceea ce nu se precizează în această notă de fundamentare este că, în foarte multe cazuri, dificultățile în avizarea proiectelor sunt din cauza neconformității lor cu legislația de mediu și cea referitoare la ariile naturale protejate.
Custozii nu fac altceva decât să-și îndeplinească sarcinile în mod responsabil, conform legislației și în interes public, exercitând autoritatea delegată de Minister, în baza contractelor de custodie. Custozii sunt entități care au preluat în mod voluntar, pe bază de contract cu Ministerul Mediului, întreaga responsabilitate pentru administrarea majorității rezervațiilor și a numeroase situri Natura 2000. Printre aceste entități se află și organizațiile neguvernamentale, care au depus eforturi deosebite ca și custozi, fără sprijin financiar din partea statului, pentru a asigura managementul complex al ariilor naturale protejate.
În ultimii 18 ani, aceștia au reușit să pună bazele unui management responsabil, să realizeze proiecte nu numai pentru conservarea naturii, dar și în beneficiul comunităților locale. Guvernul pierde din vedere faptul că administrarea ariilor protejate înseamnă mult mai mult decât emiterea de avize, fiind o activitate foarte complexă, care realizată în mod profesionist, creează premisele unei dezvoltări locale sustenabile. Recunoaștem că activitatea de administrare a ariilor protejate trebuie să fie coordonată și monitorizată la nivel central, autoritatea având în același timp obligația să asigure sprijin financiar și tehnic administratorilor. Guvernul ar putea face acest lucru fără a îndepărta custozii actuali, asigurând continuitatea și eficiența managementului ariilor protejate, prin valorificarea expertizei și capacității profesionale a acestora, dobândite în ultimii 18 ani. Coaliția ONG Natura 2000 este profund îngrijorată de această decizie, având convingerea că la administrarea ariilor naturale protejate trebuie să aibă acces și alți actori decât autoritățile de stat, iar ceea ce a fost construit în ultimii 18 ani de cei implicați trebuie menținut și continuat”, este mesajul transmis de Federația Coaliția Natura 2000.
A.B.
Conform Federației Coaliția Natura 2000, în acest moment, în România există în total 985 de arii naturale, dintre care mai puțin de jumătate sunt administrate. Cei 166 de custozi au în responsabilitate rezervații naturale, rezervații științifice, monumente ale naturii, sau, mai recent situri din Rețeaua ecologică de interes european Natura 2000. Fără a beneficia până în prezent de suport financiar din partea statului, din fonduri proprii, organizațiile care au dobândit calitatea de custode administrează și păstrează pentru generațiile viitoare 264 arii naturale protejate, care acoperă circa 1,6 milioane de hectare din suprafața României, asigurând resursele financiare necesare prin efort propriu. Între aceștia, 62 de custozi sunt înființați în baza O.G. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și au statut juridic de organizații non-guvernamentale. Numai Federația Coaliția Natura 2000, care administrează 10% din totalul ariilor naturale protejate din România, implică în conservarea naturii un număr de peste 400 de angajați, în marea majoritate tineri.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.