În fiecare toamnă, înainte de intrarea în post, elevii secţiei germane din Reghin îl sărbătoresc pe Sf. Martin. În seara de 9 noiembrie s-a organizat evenimentul Laternenfest. Elevii și-au confecționat lampioane împreună cu profesorii lor și au parcurs traseul de la Biserica Evanghelică până în Parcul Central intonând cântecul lui Martin. La sfârșitul evenimentului copiii au primit dulciuri, drept ,,recompensă”.
Organizatorii au declarat că înainte de Parada Lampioanelor, în cadrul orelor, s-au introdus informațiile legate de legenda Sf. Martin, s-a insistat pe înțelegerea semnificației acestei sărbători. În cadrul programului școlar au avut loc multiple activități de abordare interdisciplinară a temei menționate, expoziții de creații artistice, reprezentații muzicale, dans și teatru.
Acest obicei provine din lumea antică, din Imperiul Bizantin, în care creștinii sărbătoreau Ziua Sfântului Martin (11 noiembrie) ca pe ultima mare sărbătoare de dinaintea postului de 40 de zile al Crăciunului. Legenda este expresia generozităţii şi iubirii aproapelui. În secolul al IV-lea, în apropierea oraşului Amiens staţiona o legiune romană. Unul din cavaleri, convertit la creştinism, aflat pe drum într-o noapte geroasă este întâmpinat de un cerşetor tremurând de frig. Acesta apelează la mărinimia nobilului călăreţ care, înduioşat, ia spada şi îşi taie mantia, dându-i o jumătate sărmanului drumeţ, fără a mai zăbovi nici o clipă spre a primi mulţumiri. După serviciul militar, Martin devine monah, în anul 372 episcopul oraşului Tours, iar după moarte este sanctificat.
De mai bine de un mileniu şi jumătate, creştinii celebrează memoria generosului cavaler pe 11 noiembrie, dată la care se încheiau în mod tradiţional muncile agricole, la care recolta era deja rânduită în cămări şi hambare, iar credincioşii intrau în cele 40 de zile ale Postului Crăciunului. Generozitate, solidaritate şi nevoie de lumină sunt cele câteva constante care şi azi se regăsesc în ritualurile Sărbătorii Sfântului Martin.
Imola Grama