Pârâul Corund a fost deviat prin ţevile corugate, la Praid

Pârâul Corund a fost deviat complet, luni, prin sistemul de ţevi corugate montat în zona Praid, lucrarea realizată pentru gestionarea situaţiei de urgenţă generată de inundarea salinei fiind una unică în România.

Directorul de investiţii al Societăţii Naţionale a Sării, Nicolae Sebastian Şoltuz, a declarat luni, la Praid, că devierea a avut loc luni dimineaţa, mai devreme decât fusese planificat, din cauza debitului crescut al pârâului, în urma ploilor înregistrate în zonă.

„Astăzi (luni-nred) dimineaţă ar fi trebuit să dăm drumul oficial la devierea părului Corund pe ţevile corugate. Din păcate, vremea nu ne-a ajutat să aşteptăm să fim cu toţi împreună, pârâul a fost deviat în cursul dimineţii, la o oră foarte devreme, pentru că debitele au ajuns la aproape 0,8 m pe secundă şi pompele nu ar mai fi putut face faţă. Am fost nevoiţi să mutăm apa pe corugată”, a declarat presei Nicolae Sebastian Şoltuz.

Acesta a mai adăugat că după devierea apei prin ţevile corugate, constructorii urmează să finalizeze lucrările de betonare la priza de captare şi cele de ancoraj pe versant.

La rândul său, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş, Ovidiu Ianculescu, a precizat că în jurul orei 4:30 pârâul a fost complet deviat prin ţevile corugate, după ce debitul a crescut, în urma ploilor, iar pompele instalate în zonă nu mai putea face faţă.

În prezent, debitul a scăzut de la la 0.8 mc/s la 0.2 mc/s.

Ovidiu Ianculescu a mai menţionat că a început şi evacuarea motopompelor din zonă, astfel încât constructorul să poată să finalizeze lucrările.

Acesta a adăugat că se continuă monitorizarea calitativă a apei, nefiind înregistrate valori foarte crescute ale conductivităţii.

Devierea pârâului Corund peste zona afectată, „pentru ca apa dulce să nu intre în contact cu sarea”, a fost o lucrarea foarte dificilă şi provocatoare, unică în România, a explicat presei Paul Bejan, directorul executiv al firmei constructoare.

„A fost o lucrare foarte provocatoare, a fost o lucrare foarte interesantă şi, în acelaşi timp foarte grea. E o lucrare unică, nu s-a mai făcut aşa ceva şi surprizele nu au încetat să apară în fiecare zi . Când am început, am început cu drumurile tehnologice, (…) fiecare drum tehnologic, după ce îl terminam se surpa, pentru că nu am avut, şi nimeni nu a avut, o planşă, un plan de situaţii, ca să ştim exact pe unde sunt pereţii minei. Fiind o mină veche nu era atât de bine documentată. Şi atunci a trebuit să luăm cea mai grea hotărâre şi soluţie, să le facem pe partea laterală dreaptă, chiar prin locurile unde s-a surpat şi prin locurile unde a intra apa în mină. Şi a fost destul de dificil, pentru că a trebuit un volum foarte mare de lucruri şi lucrări foarte complexe. A intrat enorm de multă piatră, argilă şi celelalte elemente care sunt împreună cu acestea, pentru a realizat stabilizarea solului. (…) Noi am lucrat aici cu un risc la fiecare moment. În fiecare minut era un risc de surpare, de sufoziuni, pentru că o dată apă intrată în mina a dizolvat pereţii de sare şi plafonul s-a subţiat. Şi datorită faptului că lucrările care au fost făcute înainte de a începe noi au fost făcute oarecum neglijent, fără să fie făcut un studiu, fără să aibă o expertiză şi au penetrat stratul de argilă. Şi o dată înlăturat stratul de argilă, apa a ajuns la sare. Şi apa dulce e un pericol iminent pentru sare şi a topit-o şi s-a întâmplat acea nenorocire”, a spus Paul Bejan.

Acesta a precizat că este pentru prima data când se face o astfel de lucrare cu ţevi corugate de 2000 mm, iar ineditul lucrării este că „izolează complet şi conferă o tranzitare a suprafeţei terenului fără niciun risc”.

Paul Bejan a adăugat că în câteva zile ar urma să se termine şi restul lucrărilor, dar că este nevoie şi de realizarea unei zone „tampon” pentru refularea viiturilor, necesară pentru prevenirea situaţiilor în care conductele să nu poată face faţă debitului mare de apă.

El a dezvăluit că lucrările au scos la iveală şi o groapă de gunoi, despre care nu existau informaţii şi pe care constructorii au încercat să o izoleze.

„E o groapă de gunoi pe care am descoperit-o, spre surprinderea noastră. Nimeni nu ne-a spus de ea, nimeni nu ne-a explicat că există şi, după cum vedeţi, sunt gunoaie, miros urât a fost. Am încercat să o izolăm cât am putut, dar nu e normal deasupra unei mine şi lângă localitate, la 4-5 metri să ai groapă de gunoi”, a arătat Paul Bejan.

Acesta a susţinut şi că a văzut peşti în pârâul Corund, dar şi o colonie de raţe, semn că „viaţa îşi continua cursul”.

Totodată, acesta a mai spus că traseele turistice din zonă nu vor fi deschise, după finalizarea lucrărilor, întrucât riscul este „enorm”. AGERPRES

Foto: Erdely TV