Reprezentanţii partidelor şi organizaţiilor politice maghiare din Transilvania au convenit să elaboreze, până la sfârşitul lunii septembrie, un plan de acţiune pentru cooperarea operativă din următorii doi ani.
Elaborarea planului comun de acţiuni a fost anunţată de
însărcinatul premierului ungar, Katalin Szili, vineri, la Băile
Tuşnad, la dezbaterea organizată cu membrii mesei rotunde despre
autonomie, înfiinţat de către oficialul ungar şi care a avut loc în
cadrul celei de-a 30-a ediţii a Universităţii de Vară de la Tuşnad
(Tusványos). Reprezentanţii partidelor şi organizaţiilor politice
maghiare din Transilvania au convenit cu o zi mai devreme să ajungă
la un numitor comun în ceea ce priveşte acţiunile viitoare.
Aceasta a relatat că părţile au convenit, de asemenea, să
sprijine iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile
naţionale, să sprijine proiectul de acord privind minorităţile
naţionale, al preşedintelui UDMR Kelemen Hunor, care a fost
înaintat preşedintelui României şi să susţină iniţiativa
parlamentarului József Kulcsár-Terza, care propune elaborarea şi
adoptarea unei declaraţii care să facă posibilă reconcilierea
româno-maghiară.
În cadrul dezbaterii de vineri, Katalin Szili a punctat:
maghiarii din Transilvania nu pot obţine autonomia dorită, fără a
purta un dialog cu politicienii români. Aceasta a făcut apel la
politicienii români, cerându-le să se aşeze la masa discuţiilor,
deoarece – în opinia sa – o rezolvare liniştitoare a subiectului
maghiarilor va conduce la prosperitatea României.
Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS)
a relatat: la înfiinţarea CNS s-a avut în vedere, ca obiectiv, şi
faptul ca Ţinutul Secuiesc să fie o regiune de dezvoltare economică
de sine stătătoare, astfel că este de înţeles că face eforturi atât
la Bucureşti, cât şi la Bruxelles, pentru atingerea obiectivelor.
Politicianul maghiar a încurajat pe toată lumea să sprijine,
prin semnături, iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile
naţionale. La finalul dezbaterii, participanţii la masa rotundă au
semnat public iniţiativa cetăţenească.
Krisztina Sándor, preşedintele executiv al Consiliului Naţional
Maghiar din Transilvania (CNMT) a subliniat, la rândul ei,
importanţa dialogului româno-maghiar. Aceasta a constatat: între
ei, maghiarii vorbesc tot mai mult despre autonomie, însă cu
românii o fac tot mai puţin. A afirmat că i se pare regretabil că
la conferinţele organizate de CNMT, dialogul este posibil numai cu
intelectualii români, însă ideile nu ajung şi la politicienii
români. În Secuime creează o senzaţie de frustrare atunci când
miniştrii de externe ai Ungariei şi României se întâlnesc, dar nu
abordează subiectul autonomie.
Tibor T. Toró, preşedintele executiv al Partidului Popular
Maghiar din Transilvania (PPMT) a analizat cele trei decenii de
luptă pentru autonomia maghiarilor din Transilvania şi a ajuns la
concluzia că, astăzi, importante nu sunt dezbaterile teoretice cu
privire la diversele proiecte de autonomie, ci esenţial este ca la
baza acestora să existe forţă politică, iar proiectul de autonomie
a Ţinutului Secuiesc să fie depus, data viitoare, de întregul grup
politic maghiar.
József Kulcsár-Terza, care în calitate de membru al Partidului
Civic Maghiar (PCM) este membru al grupul parlamentar UDMR, a
declarat: este pregătit să depună şi a patra oară în Parlament
proiectul de autonomie, şi speră că de data aceasta nu va semna
singur iniţiativa legislativă, aşa cum s-a întâmplat în 2018.
În opinia lui István Székely, vicepreşedinte executiv al UDMR,
în prezent mediul internaţional pentru acceptarea autonomiei este
mai neprielnic, decât a fost în urmă cu zece sau douăzeci de ani.
Şi asta întrucât, după procesele de devoluţie din Spania sau
Regatul Unit, este dificil să aduci ca argument faptul că autonomia
aduce stabilitate regiunii. István Székely a declarat: UDMR a decis
să depună propriul proiect de autonomie în Parlament numai în cazul
în care vede că cel puţin o formaţiune politică oferă sprijin
pentru organizarea unei dezbateri de fond pe această temă.
MTI