Pași pentru eficiență energetică și reducerea poluării, la Reghin 

Reprezentanții Primăriei Municipale consideră că programul „20-20-20” s-ar putea implementa și Reghin prin reabilitarea termică a locuințelor și prin impunerea unor surse alternative de încălzire.

Scopul programului european „20-20-20” este reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2 echivalent) față de 1990; reducerea cu 20% a consumului final de energie față de anul 2005, prin creșterea eficienței energetice și creșterea ponderii surselor regenerabile în totalul mixului energetic la minim 20% până în anul 2020.

Primii pași

Marți, 9 ianuarie, reprezentanții Primăriei Municipale au organizat o întâlnire informativă cu reprezentanții asociațiilor de locatari din Reghin. Ei afirmă că este important ca toți locuitorii unui imobil implicat în programul de reabilitare să contribuie. Estimativ, contribuția APL plus locuitori este 40% din valoarea lucrării de reabilitare.

„Am discutat despre aceste proiecte, finanțările se deschid și închid periodic. Am organizat această întâlnire pentru a vedea disponibilitatea asociațiilor de a participa la un eventual proiect. Dacă se deschid din nou asemenea finanțări vrem să fim pregătiți, să știm din timp dacă sunt asociații interesate. E nevoie de o contribuție proprie de aproximativ 20-25%, reabilitările individuale nu sunt acceptate. Principalele piedici care ne-au fost semnalate de către asociații au fost cazurile în care cetățenii nu au posibilitatea de a-și plăti contribuția (cazuri sociale) și apartamentele nelocuite (locatari plecați din țară). Am stabilit că vom mai avea o întâlnire, până atunci primăria încearcă să afle cât costă m³ /membru în țară, în cât timp se amortizează investiția. Deciziile se vor lua după. Am aflat că există un bloc din cartierul Unirii care este interesat de panouri solare. Sunt foarte puține exemple în țară, cert e că centralele mici, de apartament, sunt cele mai mari poluatoare CO2 din orașe și sunt recomandate centralele pe scară, randamentul fiind mai mare și sunt mai puțin poluante”, a declarat Klaus Birtler, arhitect la Primăria Municipiului Reghin.

La multe blocuri din Reghin acestă reabilitare termică s-a realizat. Apartamentele au devenit mai călduroase pe perioada sezonului rece și mai răcoroase pe perioada sezonului cald. Totodată reabilitarea termică a generat o transformare urbană de amploare din punct de vedere estetic.

„A mai existat un asemenea demers…

… legat de reabilitarea termică a blocurilor, tot într-o împărțire a costurilor între locatari și APL, demarat în 2007. Locatarii au început să adune prin intermediul asociației de locatari, lunar, suma necesară, urmând ca în timp APL și proiectanții să se pronunțe asupra realizării efective. După aproximativ doi ani inițiativa s-a blocat și asociațiile s-au văzut obligate să returneze banii proprietarilor. În cartierul Unirii, în anii care au urmat, aproximativ 10 ani, locatarii unor blocuri sau scări au realizat reabilitarea termică prin investiții proprii, la ora actuală estimativ 30-40% din scările de blocuri fiind reabilitate. Ca o părere personală, foarte greu de realizat acest demers ținând cont de costurile foarte ridicate a reabilitării în sine. Totuși, este o inițiativă lăudabilă a APL dacă reușesc să atragă și bani europeni, în consecință să ne păstrăm optimismul”, a declarat Ovidiu Ilisan, președintele Asociației de Proprietari Nr. 3 din cartierul Unirii.

Imola Grama