”Penicilina românească”. Un veritabil antibiotic natural care este folosit în medicină de mii de ani.
Termenul ”propolis” este originar din limba greacă şi înseamnă ”partea dinaintea cetăţii”. Albinele folosesc propolisul pentru a-şi sigila stupul împotriva dăunătorilor: viruşi bacterii, dar şi pentru mumificarea intruşilor mai mari: alte insecte, şoareci, pe care albinele îi omoară şi îi învelesc în propolis ca să nu putrezească. Propolisul, numit şi ”clei de albine” sau ”penicilina românească” este unul dintre cele mai valoroase produse apicole şi este folosit în medicină de mii de ani.
Ce este, de fapt, propolisul?
Propolisul este un amestec de substanţe biologice provenite de la peste 20 de specii de arbori, pe care albinele le prelucrează cu ajutorul enzimelor conţinute de glandele lor salivare, obţinând astfel o substanţă răşinoasă, lipicioasă, de culoare verde-brună sau cafenie. Atât culoarea cât şi compoziţia chimică a acestui preparat miraculos diferă în funcţie de speciile vegetale de la care s-au colectat materiile prime.
Propolisul conține 55% răşini şi balsamuri, 25-30% ceruri, 10% uleiuri eterice şi aromatice, 5% polen. În cantităţi mai mici există aminoacizi, enzime, vitamine (A, B, D, E, PP), hormoni naturali, derivații flavonici, acidul ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv și Gram negativ), fermenți, microelemente (siliciu, magneziu, cupru, molibden, arsen, staniu, aluminiu, vanadiu, wolfram, fier, aur, iridiu, calciu, cadmiu, cobalt, stronțiu), substanțe antibiotice, acizi.