Gurile rele ar putea spune că am un subiect pe care-l scot la iveală periodic. Adevărul e că nu am făcut o obsesie și nu vreau neapărat să –l aduc pe tapet doar ca să mă aflu în treabă, dar îl tot reiau, poate – poate îi dau de capăt. Și mă refer aici la factura de apă. Ce n-am înțeles?
De pildă, nu înțeleg de ce a trebuit să cumpărăm contoare de apă noi-nouțe? De ce trebuie să plătim lunar 2 lei pentru citirea lor, dacă cele pe care le-am schimbat erau la fel de bune? Mai bine-zis, nici astea noi nu sunt mai bune, dacă tot nu măsoară corect cantitatea de apă consumată! Și de ce avem nevoie de contoare, dacă plătim tot după citirea de pe contorul de afară? Nu vorbesc în vânt. Am luat pas cu pas de la sursă, adică furnizorul (distribuitorul), consumatorul, cititorul de contoare și până la achitarea contravalorii facturii, încercând să găsesc unde e șmecheria?
Apa nu costă nimic, dar plătim serviciile
„Apa în sine este gratuită. Ceea ce dvs. plătiţi sunt serviciile care vă permit să o consumaţi la domiciliu, 24 de ore din 24: captarea apei, tratamentele la care este supusă pentru a deveni potabilă, pomparea şi drumul până la domiciliul dvs., tratarea apelor uzate, întreţinerea şi modernizarea reţelei de apă şi canalizare, intervenţiile de urgenţă”, ni se explică pe siteul furnizorului de apă.
„Măsurarea cantităţii de apă consumată de către dumneavoastră este realizată cu ajutorul aparatului de măsură – numit şi contor sau apometru – montat pe branşament, în căminul de branşament”, ne explică furnizorul. Deși a fost o campanie mul- trâmbițată de schimbare a contoarelor clasice cu altele deștepte ce pot fi citite de la distanță, unele contoare cu siguranță nu au fost schimbate din moment ce ele sunt citite după metoda tradițională. Ce înseamnă asta? Vin doi angajați de la compania distribuitoare, în ziua stabilită conform unui grafic ce poate fi verificat pe siteul instituției. De obicei, cu câteva zile înainte de vizita cititorului de contoare, unul dintre angajații sus-amintiți se pune în poziție de luptă și lansând un chiot saltă capacul greu de pe gura de canal, numit științific „cămin” și introduce un băț la capătul căruia are fixată o lanternă, o lupă – în funcție de dotare – și întrerupându-și povestea cu care îl delecta pe colegul, rostește niște cifre, uneori corectându-se singur, ezitând sau decretând cu fermitate: 809. Colegul, „supiriorul”, cel cu pixul, notează de zor într-un catastif cifrele dictate de angajatul care șuierând aerul strâns în piept de atâta efort, lasă capacul de canal să cadă la loc cu o bubuitură de se aude și prin termopan. Astfel află tot cartierul că a fost citit contorul deștept, contorul cel nou care poate fi citit de la distanță!
Citire directă, citire de la distanță
Citez în continuare de pe siteul furnizorului: „Contoare cu citire directă. Cantitatea de apă măsurată este dată de indicaţia cadranului dreptunghiular, în mc întregi. Indicaţiile cadranelor circulare se citesc ca şi în cazul contoarelor cu citire indirectă. Aceste cadrane indică zecimale şi servesc doar la etalonarea contoarelor. Steluţa roşie indică trecerea apei prin contor. Exemplu: cantitate măsurată: 1713 mc. Contoare cu citire la distanţă. Cantitatea de apă măsurată este dată de indicaţia cadranului dreptunghiular, în mc întregi şi litri (după virgulă). Spre deosebire de contoarele cu citire directă acestea se citesc de la distanţă şi au o clasă de precizie superioară, respectiv R800.”
Să vedem ce am înțeles de aici: contorul cu cadran dreptunghiular indică mc întregi (cadranele circulare indică zecimalele, care servesc doar la etalonare, deci nu ne interesează), iar la citirea de la distanță cadranul dreptunghiular indică mc întregi și litri după virgulă. Contoarele cu citire de la distanță sunt de o precizie superioară.
Cum se citește contorul de la … distanță
Într-un bloc cu 15 familii există 15 contoare, citite direct sau de la distanță. Cantitățile citite, într-un fel sau altul, sunt adunate și, teoretic, suma lor ar trebui să fie măcar pe aproape cu cantitatea de apă măsurată pe contorul de și mai mare precizie, cel citit de angajații mai sus pomeniți.
Surpriză, însă! Ecuația ascunde o mare necunoscută! Cum se poate că din 12 ocazii, doar de prea puține ori suma cantităților de pe contoarele individuale dă cât arată contorul de cea mai mare precizie, cel montat pe branșamentul din „cămin”?
Și citez din nou din explicațiile furnizorului, care admite că pot fi diferențe între cantitățile înregistrate de contoarele din apartamente și cele de pe contorul de pe branșament, dacă locuim la bloc sau într-o curte comună. Una dintre cauze ar fi diferența de clasă de precizie între contoare. Contorul de pe branșament e de clasa B de precizie, pe când cele din apartamente sunt de clasa A. Adică acestea din urmă sunt mai ieftine și de precizie mai mică. Cele de tip A încep să înregistreze consumul de apă la un debit de 60 l pe oră, pe când cel de clasa B face același lucru deja la 30 de litri pe oră! Rezultă că orice consum dintr-un apartament care este mai mic de 60 l/oră nu este înregistrat de repartitorul interior, dar este înregistrat de contorul de pe branşament”. Să reținem acest aspect!
Mai multe pierderi mici simultane pot avea ca efect de asemenea diferențe de consum. Și dacă nu sunt montate corect aceste contoare care ar trebui să stea numai în poziție orizontală cu cadranul în sus, nu mai indică toată cantitatea de apă înregistrată de cel de pe branșament. Pot fi pierderi de apă și pe porțiunea dintre branșament și intrarea în bloc, de pildă. Citirea în diferite momente ale aparatelor, consumuri abuzive sau neautorizate ale unor locatari pot da diferențe de cosnum.
Și concluzia este că apometrele din apartamente au doar un rol orientativ, că adevărul este la contorul de branșament!
Ce conține factura de apă
Acestea fiind spuse, ni se explică din ce constă consumul facturat. Cantitatea de apă potabilă, cantitatea de canal (se consiedră că e egală cu cantitatea potabilă) și cantitatea de apă meteorică (apa de ploaie). În toate țările civilizate apa meteorică fiind colectată și condusă spre stația de epurare unde este tratată, necesită cheltuieli, la fel și la noi, din 2010 volumul apelor meteorice se stabilește cu o formulă destul de complicată. Cantitatea specifică de apă meteorică, potrivit comunicatelor ANM, se înmulțește cu niște coeficienți de scurgere specific și alt coeficient în funcție de învelitori și incinte nepavate etc. Dar nu asta e problema.
Problema e la plata facturii. Un consumator cinstit, de bună-credință, cumpără un contor, plătește citirea lui, nu fură apa, nu face risipă, schimbă și robinetul dacă i se pare că nu închide corect, iar pe lângă factura de 81,38 de lei trebuie să mai dea 14,40 de lei pentru plata diferenței de consum înregistrată de contoare! Presupunând că nici un consumator n-a furat apa, întrebați-vă oare cum se simte cel care a consumat 2 mc de apă și a plătit în loc de 16,50 de lei aproape dublu! Frustrat, puțin spus!
Am văzut cauzele care ar duce la diferențe de consum față de contorul de branșament. Adică suma consumurilor de pe contoarele individuale e mai mică decât consumul indicat de pe contorul de branșament. Să zicem că există o explicație. Dar cum ne pot explica oare reversul medaliei? Mai exact dacă suma de pe contorul de afară arată mai puțin decât suma contoarelor de apartamente? Adică nu a intrat atâta apa prin contorul principal câtă apă a trecut prin contoarele individuale! 121 mc contorul mare, 162,70 mc suma contoarelor; 86 mc față de 98mc, sau 88 mc față de 107 mc, sau 132mc față de 140mc?
Pentru că asta se întâmplă. Periodic unele blocuri primesc înapoi câțiva lei, datorită acestor diferențe, altele plătesc ca popa. Cum să nu te întrebi: Oare de ce?
Erika MĂRGINEAN
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.