De Sărbătoarea Bunei Vestiri, atunci când era dezlegare la peşte în Postul Paştelui, pescarii de pe Valea Mureşului Superior ieşeau la pescuit pentru a avea peşte proaspăt pe masă, iar primul prins era eliberat, după un ritual moştenit din bătrâni.
” ‘Dragă primăvară, scoate iarba afară, oile să pască, mieluţii să crească!’ – cu aceste cuvinte întâmpinau, odinioară, Buna Vestire, sătenii din Şerbeni, iar copiii, cu clopote şi bote în mâini, umblau pe la toate casele strigând pe uliţe: ‘Blagoveşti, blagoveşti, toată lumea mănâncă peşti!’. În curţile oamenilor, ei loveau pământul cu bâtele şi înconjurau de trei ori casa, sunând şi făcând gălăgie, pentru a alunga spiritele rele şi şerpii. Erau răsplătiţi cu dulciuri, mere, cozonaci. Tradiţiile zilei reprezintă un efort de a atrage bunăstarea casei, a oamenilor, animalelor şi sporirea recoltelor. Odată cu timpul cald se scoteau stupii de la iernat şi începeau activităţile agricole. Buna Vestire este cel mai însemnat praznic după echinocţiul de primăvară, din post, când este dezlegare la peşte, iar pescarii de pe Valea Mureşului, în această zi, mâncau peşte proaspăt, iar primului peşte prins i se punea anafura în gură şi era eliberat”, a precizat, marţi, directorul Muzeului Etnografic „Anton Badea” din Reghin, Roxana Man, pe Facebook.
Muzeul Etnografic „Anton Badea” dispune de o colecţie impresionantă de fotografii ce reprezintă vechi obiceiuri de pe Valea Mureşului Superior, între acestea regăsindu-se şi cele referitoare la ieşirea la pescuit în sărbătoarea Bunei Vestiri, inclusiv pescuitul pe catalige, întrucât apa, în această perioadă a anului, era foarte rece.
Pe lângă obiceiul pescuitului, conducerea muzeului a prezentat şi alte ritualuri practicate în zonă în Sărbătoarea Bunei Vestiri sau Blagoveştenia, denumită în unele sate şi Ziua Cucului.
„La mijlocul Postului Mare, Buna Vestire este praznicul vestirii naşterii Fiului Domnului de către Arhanghelul Gavril şi un important reper al încălzirii timpului, al trezirii la viaţă a naturii. Coborârea Dumnezeirii în dimensiune omenească este considerată început al mântuirii noastre şi arătarea tainei celei din veac, cum se spune în Troparul la Praznicul Bunei Vestiri (…). Nu întâmplător s-a statornicit în iconografia noastră tradiţia ca pe uşile împărăteşti să fie pictată icoana Bunei Vestiri, căci, prin uşile împărăteşti se ajunge în sfântul Altar la Hristos, prin Buna Vestire, la mântuire, ca pe un canal legat între Pământ şi Cer. Este actul prin care Dumnezeu invită fiinţa umană la participare. Ziua anunţă o perioadă încărcată de sacralitate, cu o serie de semne prevestitoare ale vremii şi ale anului agrar. Vieţuitoarele ies din pământ şi prilejuiesc practici de purificare şi apărare. Ca şi Mucenicii şi Alexie cel cald, praznice puse sub semnul focului purificator şi protector, nu erau neglijate precauţiile magice, în vederea apărării de duhuri rele şi de insectele nedorite, dăunători, prin fum. Semnificaţia religioasă a vestirii Naşterii se suprapune cu caracteristicile timpului – înmugurirea plantelor şi vitalitatea naturii, confirmând legătura omului cu Divinitatea şi cu natura”, a mai scris Roxana Man.
Pe Valea Mureşului Superior se mai spunea că în această zi este dezlegarea limbilor păsărilor cântătoare, mai ales a cucului, iar tinerii, fetele şi feciorii, întreabă cucul dacă se vor căsători. O altă credinţă era aceea că, aşa cum te găseşte cucul la prima cântare, aşa vei fi şi îţi va merge tot anul. AGERPRES