Peste 110 meşteşugari din România şi Ungaria, la ediţia a III-a a Festivalului Meşteşugurilor Ardeleneşti
Peste 110 meşteşugari din România şi Ungaria, la ediţia a III-a a Festivalului Meşteşugurilor Ardeleneşti

Peste 110 meşteşugari din România şi Ungaria, la ediţia a III-a a Festivalului Meşteşugurilor Ardeleneşti

Peste 110 meşteşugari din România şi Ungaria, specializaţi în lemn şi pictură pe lemn, care vor face demonstraţii în cadrul a 81 de standuri, şi-au anunţat participarea la cea de-a III-a ediţie a Festivalului Meşteşugurilor Ardeleneşti, care va avea loc în Cetatea Târgu Mureş, în perioada 27-28 septembrie.

Preşedintele Fundaţiei Casa Tradiţiilor Ardeleneşti, Kelemen László, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că evenimentul, care va avea în acest an ca tematică „Lemnul”, este organizat împreună cu Federaţia Asociaţiilor Meşteşugăreşti din Transilvania şi Uniunea Asociaţiilor de Artă Populară din Ungaria.

„Ca muzician, sunt responsabil în primul rând de folclorul practicat în cadrul instituţiei, dar ştiu că meşteşugurile autohtone transilvane sunt la fel de importante aici, în Ardeal, şi nu e mare diferenţă între meşteşugurile practicate aici de români, maghiari şi romi. Pentru acest lucru ne-am adresat Muzeului ASTRA, instituţia cea mai veche şi cea mai mare din Transilvania, care se ocupă şi de meşteşuguri şi încercăm să ajutăm ca acestea să nu dispară din viaţa noastră cotidiană. Şi ne străduim ca şi ştiinţa meşteşugurilor să rămână vie în Transilvania (…). În cadrul festivalului, fiecare meşter îşi va prezenta meşteşugul la stand”, a afirmat László Kelemen.

Muzeograful Karla Roşca, şef de secţie la Muzeul ASTRA Sibiu, a declarat că anul trecut a fost prima colaborare a acestei instituţii muzeale cu Festivalul Meşteşugurilor Ardeleneşti de la Târgu Mureş şi că a fost surprinsă de numărul mare de meşteri şi de atelierele organizate aici, pe care le-a caracterizat ca fiind „de o înaltă ţinută”.

„Muzeul ASTRA are încheiat un parteneriat cu Fundaţia Casa Tradiţiilor Ardeleneşti şi în baza acestui parteneriat derulăm unele acţiuni comune în scopul promovării patrimoniului cultural material din Transilvania. Astfel că, anul trecut şi anul acesta, am organizat împreună pe segmentul multicultural câteva activităţi pe festival multietnic şi pe gastronomie, dar, în acelaşi timp, am apelat şi la sprijinul fundaţiei pentru consultare de specialitate în ceea ce priveşte meşterii populari de etnie maghiară. Meşterii populari constituie una dintre cele mai preţioase expresii ale patrimoniului cultural imaterial, o formă de memorie colectivă, în care comunităţile îşi recunosc rădăcinile şi îşi afirmă identitatea. În mâinile acestor creatori, materia brută, cum este lutul, lemnul, lâna, sticla sau pielea, se transformă, prin îndemânare şi cunoaşterea transmisă din vechime, în obiecte încărcate de simboluri şi semnificaţii. Meşteşugul este o punte de dialog între trecut şi prezent. Fiecare motiv ţesut pe o ie, fiecare linie sculptată pe o poartă maramureşeană sau fiecare vas de ceramică modelat pe roată poartă în sine o poveste, o continuitate de generaţii, care au păstrat şi au înnoit, în acelaşi timp, tradiţia. În felul acesta, meşterul devine nu doar artizan, ci şi depozitar al unui univers cultural, un intermediar între ceea ce a fost şi ceea ce va fi”, a accentuat Karla Roşca.

Muzeograful consideră că meşteşugurile conferă coeziune comunităţilor, oferă repere de identitate şi constituie instrumente de educaţie culturală, în contextul în care industrialul tinde să înlocuiască manualul şi autenticitatea şi că marea provocare a meşteşugarilor este lipsa de ucenici.

„Produsele meşteşugăreşti devin repere de autenticitate şi rezistenţă culturale. Totuşi, după cum ştiţi, această moştenire se află astăzi în faţa unor provocări: lipsa de ucenici, migraţia tinerilor către alte domenii şi scăderea interesului pentru tradiţional pun în pericol continuitatea unor meşteşuguri. De aceea, protejarea lor nu poate fi lăsată exclusiv pe seama memoriei familiale, ci noi, ca instituţii de cultură, trebuie să-i ajutăm, trebuie să intervenim cu politici culturale, de programe educaţionale şi de promovare care să readucă meşteşugurile în circuitul cultural şi economic”, a susţinut Karla Roşca.

Festivalul Meşteşugurilor Ardeleneşti de la Târgu Mureş se bazează pe experienţa Uniunii Asociaţiilor de Artă Populară din Ungaria, reprezentantă de Gabriella Igyártó, în calitate de director executiv, care are o tradiţie de 40 de ani în organizarea, la Budapesta, a celui mai mare târg de meşteşugari din Europa.

Numai în acest an, a arătat Gabriella Igyártó, Sărbătoarea Meşteşugurilor de la Budapesta s-a bucurat de participarea a peste 900 de meşteşugari din Ungaria şi de peste hotare, fiind vizitată de peste 250.000 de persoane.

„Acest eveniment are o semnificaţie specială pentru mine, deoarece am putut participa încă de la început la iniţierea sa şi de atunci a rămas o misiune de suflet să consolidăm legătura dintre comunităţile meşteşugăreşti din Ungaria şi din Transilvania. Uniunea Asociaţiilor de Artă Populară lucrează de peste patru decenii în Ungaria pentru a sprijini arta populară şi meşteşugurile, pentru a uni comunităţile noastre şi pentru a crea oportunităţi de prezentare pentru meşteşugari. Federaţia Asociaţiilor Meşteşugăreşti din Transilvania îndeplineşte aceeaşi misiune aici, în Transilvania, şi în ultimii ani s-a conturat o colaborare profesională din ce în ce mai strânsă între cele două organizaţii. Această colaborare depăşeşte simpla organizare de programe comune. În esenţă, este vorba despre asumarea unei responsabilităţi comune pentru păstrarea şi transmiterea moştenirii meşteşugăreşti din Bazinul Carpatic. Sărbătoarea Meşteşugurilor de la Budapesta şi evenimentul din Transilvania nu funcţionează în paralel, ci se consolidează reciproc. Schimbul de experienţă, organizarea comună şi prezentările meşteşugarilor contribuie la întărirea şi vizibilitatea comunităţii noastre meşteşugăreşti”, a declarat Gabriella Igyártó.

Tema centrală a acestui an, a menţionat Gabriella Igyártó, va fi lemnul şi sculptura în lemn, iar din acest motiv la Târgu Mureş vor fi prezenţi, alături de meşteşugari autohtoni, numeroşi meşteşugari din ţara vecină.

„Sunt convinsă că astfel de ocazii oferă o experienţă deosebită nu numai publicului, fiindcă reprezintă şi puncte de întrunire profesională”, a subliniat preşedintele executive al Uniunii Asociaţiilor de Artă Populară din Ungaria.

Vicepreşedintele Federaţiei Asociaţiilor Meşteşugăreşti din Transilvania, Miklós Demeter, a spus că în cadrul Festivalului Meşteşugurilor Ardeleneşti de la Târgu Mureş vor avea loc demonstraţii meşteşugăreşti şi târg de produse artizanale, Expoziţia „Lemnul”, cu obiecte realizate de meşteşugari, selectate în urma unui apel de proiecte, o serie de conferinţe tematice, dezbateri, lansări de carte, spectacole pentru copii şi familie, ateliere de creaţie pentru adulţi şi copii.

În plus, vor fi organizate activităţi interactive, cum ar fi panoul senzorial popular, cutia muzicală vie, colorat uriaş, jocuri de bâlci, precum şi concerte, ca de exemplu „Hanu’ cu Bragă”, Herczku Ági şi Banda, Formaţia Codex, aceasta din urmă având un repertoriu de muzică medievală.

La ediţia a III-a a Festivalului Meşteşugurilor Ardeleneşti vor mai avea loc prezentări ale tinerelor talente în dans şi muzică popular şi vor fi spuse poveşti în limbile română şi maghiară. AGERPRES