Peste 700 de producători certificaţi ecologic în Harghita; majoritatea produc furaje pe pajişti de înaltă calitate

Peste 700 de producători din Harghita sunt înregistraţi în sistemul agriculturii ecologice, majoritatea producând furaje certificate, pe suprafeţe însemnate de pajişti de înaltă calitate.

Directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană(DAJ) Harghita, Romfeld Zsolt, a declarat marţi, pentru AGERPRES, că majoritatea producătorilor care au certificare ecologică sunt înregistraţi cu pajişti de înaltă calitate şi produc furaje ecologice, pe o suprafaţă de aproximativ 37.000 de hectare, reprezentând circa 10% din totalul pajiştilor din judeţ.

Furajele ecologice produse pe aceste suprafeţe sunt utilizate atât în fermele certificate bio, cât şi şi în cele convenţionale, în special pentru producţia de lapte.

„Producţia ecologică din România este reglementată prin Planul Naţional de Acţiune pentru Dezvoltarea Producţiei Ecologice, un plan pus la punct de către Ministerul Agriculturii şi are în vedere asigurarea hranei de calitate pentru populaţia României şi nu numai, protejând în acelaşi timp mediul, utilizând sustenabil resursele naturale, locale, existente în fiecare zonă unde sunt aceşti producători şi alimente certificate ecologic cu valoare adăugată mare”, a explicat Romfeld Zsolt.

Potrivit sursei citate, producţia ecologică implică şi costuri mai ridicate faţă de cea convenţională, în principal din cauza procedurii de certificare şi control, aceste cheltuieli fiind parţial compensate prin subvenţii acordate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

„Din cauza certificării şi a respectării condiţiilor, au cost de producţie mai mare decât cele convenţionale şi este necesar, adică absolut obligatoriu să valorifice pe o piaţă mai scumpă, având în vedere costul. În schimb, se formează o cultură a consumului produselor ecologice şi este o cerinţă generală, dar oamenii, din experienţă ştim, că toţi ar mânca bine, dar la aceeaşi preţ”, a explicat şeful Direcţiei pentru Agricultură Harghita.

Romfeld Zsolt a subliniat că rentabilitatea este atinsă, în general, pentru suprafeţe de peste două hectare.

Producătorii care intră în sistemul ecologic trebuie să îşi asume un angajament pe termen lung, de aproximativ şapte ani, care include perioada de conversie, de doi sau trei ani, şi cea de menţinere a certificării, de cinci ani.

În acest interval, ei sunt supuşi controalelor periodice şi trebuie să respecte condiţiile impuse, inclusiv menţinerea suprafeţei declarate.

Directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita a spus că există producători care nu îşi mai reînnoiesc certificarea, după expirarea perioadei, invocând considerente economice, dar sunt şi producători care îşi măresc suprafeţele certificate.

Deşi numărul producătorilor este ridicat în Harghita, segmentul prelucrării este destul de redus, în judeţ existând în jur de 12 unităţi de procesare şi comercializare a produselor ecologice.

Printre acestea se numără trei unităţi care produc lactate certificate ecologic, precum şi câteva care produc plante medicinale sau condimente.

Un alt sector al agriculturii ecologice din Harghita îl reprezintă apicultura, în judeţ deţinând certificare un număr de 22 de apicultori, care au peste 4.000 de familii de albine.

„Avem produse apicole ecologice, care se comercializează şi în judeţ, şi în afara judeţului, şi chiar şi la export. Aici vorbim atât de miere, cât şi de propolis, polen, şi alte produse apicole şi derivate din aceste produse”, a declarat Romfeld Zsolt.

El a subliniat că această activitate ecologică din Harghita este practicată de „apicultori responsabili”, care amplasează stupinele în zone montane cu pajişti de înaltă valoare şi biodiversitate ridicată, majoritatea situate la peste 800 de metri altitudine.

Din cauză că aceste pajişti sunt situate în zone montane izolate, nu a pătruns agricultura tradiţională, iar biodiversitatea s-a păstrat, existând certitudinea că producţia de miere este ecologică.

Reprezentantul Asociaţiei Apicultorilor şi Cavalerilor Mierii din Odorheiu Secuiesc, Hatos Gyorgy, a precizat, pentru AGERPRES, că eticheta cu certificarea BIO este avantajoasă în special pentru producătorii care vând en-gros, unde pot obţine preţuri mai bune.

Pentru cei care comercializează direct, diferenţa de preţ, pe care a estimat-o la 20-30%, nu acoperă întotdeauna costurile certificării.

Hatos Gyorgy a vorbit şi despre dificultăţile înregistrate în acest sector în ultimii ani, generate de condiţiile meteo, dar şi de dificultăţile în valorificarea mierii, despre care a spus că „este un produs de lux”.

El a adăugat că interesul pentru certificarea ecologică nu a crescut în ultimii ani, numărul apicultorilor din Harghita care activează în domeniu rămânând relativ constant.

Produsele ecologice pot fi recunoscute după sigla oficială european㠗 o frunză verde formată din stele — şi prin menţiunile „eco” sau „bio” pe ambalaj, care atestă certificarea ecologică. AGERPRES