În cadrul Forumului Economic Internaţional de la Sankt Petersburg, ministrul a subliniat că Ungaria este unul dintre statele europene cel mai grav afectate de consecinţele negative ale războiului de doi ani şi jumătate din Ucraina asupra aprovizionării cu energie.
El a subliniat că preţurile la energie au crescut vertiginos, costul anual al importurilor ungare crescând cu aproximativ 10 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 6% din produsul intern brut.
După cum a spus, situaţia periculoasă de acum are o altă consecinţă gravă, pe termen lung: „problema aprovizionării cu energie a devenit ostatica disputelor politice şi ideologice”.
„Ungaria însă, în ciuda tuturor presiunilor, refuză în continuare să considere aprovizionarea cu energie o problemă politică sau ideologică, pentru noi este o chestiune pur practică, o chestiune de matematică şi fizică” – a spus ministrul.
El a subliniat că, pentru guvernul ungar, alegerea sursei de la care îşi cumpără energia nu este o declaraţie politică şi, prin urmare, în ciuda presiunilor puternice, nu este pregătit să renunţe la parteneriatele care funcţionează bine în domeniul aprovizionării cu energie.
În acest context, el a explicat că situaţia infrastructurii şi realitatea fizică determină sursa de la care un stat poate să cumpere energie, iar aprovizionarea Ungariei nu ar fi posibilă fără gazul şi petrolul rusesc.
Péter Szijjártó a precizat că, pentru moment, nu există nicio ofertă alternativă care să asigure aprovizionarea „la acelaşi preţ, în aceeaşi cantitate, conform aceluiaşi program”.
„Şi atâta timp cât nu există o astfel de ofertă, nimeni nu are dreptul moral de a face presiuni asupra noastră pentru a întrerupe relaţiile existente şi pentru a trece la o altă sursă” – a spus el.
De asemenea, el a reamintit că toate proiectele care ar fi permis, teoretic, trecerea la surse alternative au fost anulate sau amânate. El a citat ca exemplu faptul că societăţile occidentale în cele din urmă nu au început să extragă gaze din zăcămintele din Marea Neagră, în timp ce Croaţia, în loc să extindă capacitatea gazoductului său, a mărit de cinci ori tarifele de tranzit.
Ministrul a subliniat că dreptul de a determina mixul energetic este o chestiune de suveranitate naţională, iar guvernul ungar se ghidează după un singur criteriu atunci când ia decizii în domeniul energiei: interesul naţional şi garantarea unor aprovizionări sigure.
„Pentru aceasta, avem nevoie de suficient petrol, gaz şi combustibil nuclear. Aprovizionarea a funcţionat bine până acum, de ce ar trebui să o modificăm?” – a întrebat el.
Ministrul a subliniat că cererea de petrol a Ungariei este de 8 milioane de tone pe an, din care 90% este acoperită din import, iar 70-80% din import provine din surse ruseşti. În ceea ce priveşte gazele naturale – a informat el – volumul anual este de 8,5 miliarde de metri cubi, din care 80% trebuie achiziţionate din străinătate, 70-80% provenind în prezent din Rusia.
„Stabilitatea acestor livrări este un interes naţional central, prin urmare respingem orice propunere, acţiune sau decizie internaţională care ar limita sau submina securitatea şi stabilitatea aprovizionării” – a spus el.
De asemenea, el a precizat că acesta este motivul pentru care guvernul nu susţine sancţiunile UE în domeniul energiei şi respinge orice taxe vamale şi alte „capcane legale” referitoare la produsele energetice.
„Considerăm aceste măsuri ca fiind un atac la adresa suveranităţii noastre naţionale” – a avertizat Péter Szijjártó.
Sursa: MTI