Piedicile aflate în calea afacerilor cu artă tradițională

• Creșterea impozitării în cazul PFA-urilor și obligația de a lista facturile în spațiul virtual privat a lovit inclusiv în meșterii populari, în special în rândul celor cu vârste de peste 70 de ani, mulți dintre ei alegând să încheie activitatea. Nici fake-urile importate nu ajută antreprenorii și nici pe meșterii populari din domeniu. Paradoxal, pe măsură ce meșterii dispar, marfa lor devine tot mai căutată.

Paștele este o perioadă a anului în care obiectele de artizanat tradiționale românești sunt mai căutate decât de obicei. De la ouă încondeiate și până la o ulcică sau un ștergar, astfel de produse sunt cumpărate mai des de români în zilele de Paște fie în timpul unei mini-vacanțe, fie de pe internet. Asta pentru că în spațiul virtual se vând și obiecte autentice, nu doar falsuri.

Artizanat & Cadouri Speciale SRL din Balotești, Ilfov, este o microîntreprindere ce comercializează artă autentică românească de peste 14 ani. Afacerea este condusă de Daniela Stan, care fost înainte de 1989 merceolog în cadrul Romarta, celebra companie de stat unde găseai produse tradiționale românești și care avea drept furnizori toate cooperativele meșteșugărești din țară.

 După Revoluție, odată cu dispariția firmelor de stat, aceasta a ales să rămână în domeniul artei populare creând o firmă unde a avut ca angajați mulți meșteri.

Partea de producție a durat însă doar câțiva ani, deoarece meșterii au început, încet, încet, să-și deruleze afacerile pe cont propriu, iar antreprenoarea a continuat colaborarea cu ei pe partea de comercializare. Această colaborare strânsă durează încă din anii ’90, de mai bine de zece ani existând și un site prin care produsele sunt promovate și comercializate – artizanattraditional.ro.

Firma a înregistrat în 2023 o cifră de afaceri de peste 700.000 de lei și un profit de aproape 140.000 de euro. Rezultatul este unul identic cu cel din 2022.

Ce înseamnă tradițional 100%

Obiectele vândute de Artizanat & Cadouri Speciale sunt 100% originale și realizate, în cea mai mare parte, exclusiv manual. De exemplu, lingurile puse spre vânzare sunt mai întâi cioplite din ramura de fag, finisate și ulterior decorate cu vopseluri naturale, iar iile sunt create din pânză topită 100% naturală și ornate cu broderie din fir de mătase obținut în casă. Tot astfel, cergile sunt țesute manual, din lână pură.

Ou încondeiat, sursa foto artizanattraditional.ro

Clienții cer produse unicat, cum este, de altfel, orice produs lucrat manual, iar contractele mari sunt lucrate doar pe bază de comandă.

„De aceea, de exemplu, noi am scos dintre opțiuni plata online, pentru că atunci când primim o comandă o transmitem mai departe meșterilor. Este posibil ca, la un moment dat, de exemplu, să ni se ceară o farfurie de Horezu cu un cocoș cu creastă roșie, dar noi să avem pe stoc doar unul cu creastă verde. Așa că preluăm comanda, o transmitem meșterului, și la final avem un produs original conform cerințelor”, spune Daniela Stan, precizând că lucrările nu sunt doar originale, ci și personalizate.

Obiecte tradiționale, Ulcică ceramică de Cucuteni, sursa foto: www.artizanattraditional.ro/

Cine sunt clienții?

În mare parte, e vorba de instituții publice care oferă cadouri partenerilor sau oficialilor străini. La acestea se adaugă ambasadele, firmele care acordă cadouri de Paște sau Crăciun angajaților și firmele de publicitate care cumpără obiecte tradiționale pentru clienți. De asemenea, spune Daniela Stan, un mare client este Biserica, prin lăcașurile de cult, dar și restaurantele din țară și străinătate: „Anul trecut, de exemplu, am avut multe contracte din partea bisericilor și restaurantelor construite în străinătate”.

Ce se caută cel mai mult? Pe primul loc se află ștegarele, iar cele mai multe solicitări vin din partea bisericilor.

Ștergar, sursa foto artizanattraditional.ro

„De exemplu, acum, la biserici, preoților nu li se mai dau prosoape, ci ștergare. Atunci când Papa a venit în România a primit astfel de ștergare, lucrate tradițional”, își amintește Daniela Stan.

„Foarte cerute sunt însă și produsele din ceramică, apoi fețele de masă și diversele produse din lemn-linguri, bomboniere, potcoave, casete etc sunt și ele căutate. „De exemplu, în prezent colaboratorii noștri lucrează la o comandă de ii și seturi de produse pentru Comitetului Olimpic Român”, spune Daniela Stan.

Copleșiți de fake-uri…

 În funcție de complexitate, obiectele de artizanat pot fi realizate în câteva ore sau în câteva zile și chiar luni.

De ani buni, munca meșterilor populari e concurată însă de marfa produsă la scară industrială în țările din Asia și promovată ca artă tradițională.

De exemplu, cea mai mare parte din ceramica vândută la Horezu nu este originală. La fel stau lucrurile cu iile vândute în magazine sau prin piețe.

Ulcică Horezu, sursa foto: artizanattraditional.ro

„Produsele originale din zona Horezu sunt ornate cu vopseluri naturale, smalțul este  ecologic, din farfurii se poate mânca fără probleme. Nu mai vorbesc de ceramica în sine, ce rezistă la temperaturile cele mai înalte și nu se compară cu produsele din China, pe care le bagi în cuptor și se sparg. O altă anomalie sunt iile din Thailanda, care nu au nimic de-a face cu produsele noastre tradiționale croite din pânză topită făcută în casă și brodate cu fir de mătase naturală. La noi se lucrează la 2 luni la o ie care nu se poate compara cu produsele din Asia vândute cu 125 de lei bucata”, ne-a declarat aceasta.   

…dar și de fiscalitate

Pe lângă fake-uri, anul acesta PFA-urile au fost lovite foarte tare de impozitare, în special de prevederile care vizează contribuțiile sociale, în condițiile în care, așa cum au explicat unii specialiști în domeniul fiscalității, baza de impozitare practic s-a dublat.

Totodată, pe meșterii în vârstă, ce erau învățați să țină contabilitate simplă, de mână, i-a încurcat prevederea care îi obligă să listeze facturile în spațiul privat virtual. Daniela Stan spune că în 2024 a pierdut colaborarea cu cel puțin doi meșteri, care au renunțat la activitate în special din cauza noilor modificări: un producător de cergi din Maramureș și un producător de fețe de masă brodate manual, din Pitești.

Obiect artizant, sursa foto artizanattraditional.ro

De altfel, din anii ‘90 încoace numărul de meșteri s-a tot redus, iar dacă la început antreprenoarea colabora cu circa 100 de producători acum numărul furnizorilor s-a redus la 40.

Cu toate astea, cererea e în continuă creștere: “De multe ori nici nu putem prelua comenzi pentru că nu are cine să le mai execute. Iar aici ajungem la o altă problemă spinoasă: pentru că nu se investește în protejarea și promovarea tradiției nici nu se mai formează noi generații de producători artizanali”. Există doar cazuri izolate în care tinerii aleg să facă meșteșuguri tradiționale. “De exemplu, avem câțiva artizani tineri în lemn.

Spre deosebire de meșterii de pe vremuri aceștia prelucrează însă lemnul mecanic pentru ca mai apoi să îi adauge mici detalii și să îl orneze manual”, spune Daniela Stan.

Ce ar fi de făcut?

Limitarea importurilor din Asia și asigurarea de locuri speciale de comercializare pentru produsele artizanale românești a fost una dintre soluțiile sugerate până acum de reprezentanții cooperaților meștesugărești și de meșterii populari.

Obiecte de artizant, sursa foto: artizanattraditional.ro

De asemenea, ar trebui investit în promovarea acestor meșteșuguri atât la nivel local, cât și internațional. În plus, ar fi de dorit scăderea fiscalității sau introducerea unui regim special de fiscalizare pentru această categorie. În caz contrar, afacerile din artizanat vor avea mult de suferit.

Potrivit Danielei Stan, afacerea pe care o coordonează și-a revenit foarte bine după pandemie, iar potrivit bilanțului depus anii trecuți vânzările din 2022/2023 s-au situat în jurul a 170.000 de euro, dublu în raport cu 2021. Primele luni din 2024 au adus însă o scădere a cifrei de afaceri, în principal din cauza creșterii fiscalității.

Sursa: Termene.ro