Directorul Direcţiei de Biodiversitate din Ministerul Mediului, Adi Croitoru, a anunţat, vineri, că planul de gestionare care va cuprinde măsuri pentru reducerea contactelor dintre om şi urs va fi aprobat prin ordinul ministrului Mediului la finalul lunii decembrie, cel târziu în ianuarie 2018.
Planul care va reduce incidentele provocate de urşi, aprobat de Ministerul Mediului cel târziu în ianuarie
Planul de gestionare a populaţiei de urşi va cuprinde măsuri care să reducă incidentele şi contactele dintre om şi urs, măsuri privind hrana populaţiei de urşi, dar şi stabilirea cotelor de vânătoare şi intervenţie. În acelaşi timp, planul de gestiune ar urma să cuprindă şi soluţii cu privire la finanţarea unor măsuri pentru reducerea incidentelor provocate de urşi, cum ar fi gardurile electrice.
„Din decembrie, vom face managementul speciei şi vă garantez că o vom face foarte bine. Eu am primit planul de management al speciei urs şi al speciei lup, draftul, atât pentru specia urs, cât şi pentru specia lup şi în decembrie aprobăm planul de acţiune prin ordin de ministru, pentru că trebuie să stea 30 de zile în dezbatere publică. Noi, în decembrie, începem procedurile, cu siguranţă vor fi dezbateri publice, să zicem că dacă nu reuşim în decembrie în 30 de zile, în ianuarie (2018 – n.r.) vom reuşi lucru acesta”, a precizat Adi Croitoru, vineri, la dezbatere publică „Urşii bruni din România – tezaur sau pericol national?”, organizată de USR.
În ceea ce priveşte împuşcarea urşilor, directorul Direcţiei de Biodiversitate din Ministerul Mediului a subliniat că s-a stabilit ca aceasta să fie aplicată pentru situaţiile în care viaţa omului este pusă în pericol.
„Legat de cota de intervenţie, s-a stabilit să fie folosită ca şi nivel de intervenţie pentru situaţiile în care viaţa, sănătatea şi securitatea omului este pusă în pericol sau sunt pagube foarte mari. Până joi seara, Ministerul Mediului a primit 187 de solicitări, din care a dat curs la 45”, a punctat Croitoru.
Mai exact, 45 de urşi au fost împuşcaţi de la începutul anului până în prezent.
Directorul Direcţiei de Biodiversitate din Ministerul Mediului a precizat că judeţele cu probleme sunt Covasna, Harghita, Mureş, Braşov, Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Sibiu şi Suceava.
Preşedintele Consilului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, unul dintre judeţele în care au fost înregistrate incidente, a declarat că, în România, spre deosebire de alte ţări din Uniunea Europeană, una dintre cauzele care au dus la apropierea urşilor de zonele populate a fost lipsa unui plan de management al speciei, adica o evidenţă concretă a acestor animale.
„Faţă de alte ţări, la noi lipseşte managementul speciei, un management care să spună clar ce trebuie să fie făcut, ce trebuie să facă asociaţiile de vânătoare şi, totodată, să fie o gospodărire în acest sens, care lipseşte. Suntem singura ţară care nu avem un plan de management şi, de aceea, toţi ne cramponăm şi nimeni nu ştie ce şi cum poate să facă, având în vedere că nu există niciun regulament în acest sens”, a susţinut Borboly.
Senatorul USR, Allen Coliban, preşedintele Comisiei senatoriale de Mediu, a susţinut că membrii acesteia aşteaptă propunerile în scris, urmând ca unele dintre ele să fie transpuse în initiative legislative.
„Una se referă la măsurile compensatorii pentru daunele şi victimele produse de urs, care în prezent nu sunt compensate, şi una care se referă la măsurile de prevenţie”, a precizat Coliban.
Potrivit parlamentarului, în ceea ce priveşte partea de prevenţii o soluţie ar fi accesarea fondurilor UE pentru garduri electrice, iar la în legătură cu măsurile compensatorii, o variantă ar fi despăgubiri financiare acordate victimelor.
Mediafax