PNL Mureș a confirmat, din nou, că face parte din problema pe care Ilie Bolojan încearcă să o corecteze

Ce s-a întâmplat azi în PNL nu este o simplă dispută de orgolii și nici o banală competiție pentru funcții parlamentare. Este expresia unei tentative de preluare ostilă a partidului, orchestrată de tabăra nereformistă, cu sprijinul tacit – și interesat – al PSD, partenerul de guvernare.

Votul strâns prin care Gabriel Andronache, susținut de Ilie Bolojan, și-a păstrat poziția de lider al grupului deputaților nu marchează finalul conflictului, ci dimpotrivă: confirmă existența unui complot intern care a fost la un pas de reușită. Faptul că diferența a fost de doar șapte voturi spune totul despre cât de avansată este operațiunea. Nimic nu a fost spontan

Zilele trecute, Ilie Bolojan vorbea deschis despre posibilitatea unui vot de încredere în partid, adresat contestatarilor săi. Astăzi aflăm că, în paralel, în interiorul grupurilor parlamentare PNL – în special la Camera Deputaților – se punea la cale schimbarea oamenilor-cheie: lider de grup, secretar al Camerei, adică exact pozițiile care controlează disciplina, agenda și raportarea către conducerea partidului. Cele două lucruri nu sunt coincidențe. Sunt părți ale aceluiași plan. Declanșatorul este limpede: intenția premierului de a-și consolida autoritatea în partid, inclusiv prin schimbări la nivelul filialelor moștenite din ciclul electoral anterior. Pentru tabăra nereformistă, aceasta este o amenințare existențială.
Tabăra USL era în regim de avarie. Acestă aripă din PNL – rețea veche, reflexivă, obișnuită cu alianța de conveniență cu PSD – se află astăzi într-o situație mult mai proastă decât în 2023 sau 2024. Atunci aveau un aliat puternic în vârful statului și un echilibru intern favorabil. Astăzi, acel scut a dispărut.
Calculul lor este brutal de simplu: dacă nu reușesc acum să-l slăbească pe Bolojan și să pună mâna pe pârghiile interne ale partidului – eventual chiar pe funcția de premier înainte de rotativă – carierele politice ale multora se vor încheia. Un Bolojan care controlează partidul și negociază de pe poziții de forță cu Sorin Grindeanu devine, chiar și fără funcția de prim-ministru, de necontestat în PNL. De aici graba. De aici riscul asumat. De aici votul de azi.
Complicitatea cu PSD nu mai e un secret. Nu vorbim despre teorii. Faptele sunt publice. Hubert Thuma, pol important de putere în PNL, a fost prezentat chiar de presa centrală ca omul pe care Sorin Grindeanu se bazează într-un scenariu de schimbare a premierului. Atacurile PSD la adresa lui Bolojan, venite „în afara coaliției”, dar perfect sincronizate cu mișcările interne din PNL, nu mai pot fi tratate ca simple neînțelegeri de comunicare.
Declarațiile lui Bolojan sunt revelatoare: în ședințele de coaliție, lucrurile par normale; în spațiul public, PSD atacă pe linie de opoziție. Aceasta nu este nepricepere. Este dublu joc.
Cine a fost de cealaltă parte a baricadei? Lista susținătorilor lui Hubert Thuma în această bătălie internă este, în sine, un document politic. Lucian Bode, simbol al vechii guvernări Ciucă–Ciolacu. Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției în guvernarea PSD–PNL. Andrei Baciu. Figuri asociate nu cu reforma, ci cu continuitatea aranjamentelor.

Este exact nucleul care vede în Bolojan un pericol: un lider cu capital public, cu apetit pentru disciplină internă și cu disponibilitatea de a rupe reflexele USL. Pentru această tabără, PNL nu este un partid liberal, ci o anexă negociabilă într-un sistem de putere mai larg.

Dar, o bătălie câștigată, nu războiul. Faptul că Ilie Bolojan a câștigat această rundă nu trebuie să ne inducă în eroare. Votul a fost strâns. Opoziția internă este organizată, motivată și dispusă să joace la rupere. Aceasta nu a fost o reglare de conturi punctuală, ci o tentativă de deturnare a partidului.
Este, poate, ultima șansă a taberei nereformiste de a împiedica transformarea PNL într-un partid controlat de un lider care nu depinde de aranjamentele trecutului.

Ce urmează? De aici înainte, lucrurile se vor radicaliza. Un vot de încredere cerut de Bolojan ar forța fiecare tabără să iasă la lumină. Pentru PSD, miza este enormă: un PNL disciplinat și autonom este un partener dificil, nu o anexă comodă.
Ce s-a întâmplat azi în PNL nu este un episod de viață internă. Este o bătălie pentru direcția guvernării României. Între reformă și reflexul USL. Între un partid și o rețea.
Și, mai ales, este un avertisment: complotul a eșuat deocamdată. Dar nu s-a încheiat.

PNL Mureș: exact cum ne-a obișnuit

Cum s-a situat PNL Mureș în această confruntare? Exact așa cum ne-a obișnuit în ultimii ani. Fără surprize. Fără reflexe reformiste. Fără viziune. Doar cu un instinct sigur pentru momentul oportun de a profita, chiar și atunci când direcția este greșită.

S-a așteptat cineva, în mod realist, la o poziționare modernă? La o deschidere reală spre reformă, meritocrație, interes public? La o ruptură de vechile aranjamente, de demagogie și de politica micilor înțelegeri? Evident că nu. PNL Mureș a ales, din nou, tabăra trecutului.
Tentativa lui Ciprian Dobre, președintele PNL Mureș, de a profita de moment și de a deveni lider de grup parlamentar a fost nu doar un calcul greșit, ci și o dovadă de neînțelegere profundă a realității politice. O tentativă eșuată, previzibil eșuată.

Ciprian Dobre nu a învățat nimic din ultimele alegeri generale și locale. Alegeri în care nu a reușit să convingă, nu a reușit să mobilizeze, nu a reușit să ofere un proiect recognoscibil. Electoratul nu a mai putut fi păcălit cu lozinci reciclate și promisiuni fără conținut.
Perioada în care a păstorit județul Mureș ca președinte al Consiliului Județean în trecut, nu poate fi invocat ca exemplu de succes. Dimpotrivă. Nu că succesorii săi au făcut mult mai mult, dar rezultatul este că astăzi, atât județul, cât și municipiul Târgu Mureș se află într-o decădere lentă, dar constantă: stagnare economică, lipsă de proiecte mari, infrastructură întârziată, exod de tineri, absența unei viziuni coerente de dezvoltare.

Această realitate nu este un accident. Este consecința directă a lipsei de reforme.

La Mureș, politica mare a fost înlocuită de cotcăreală. Concubinajul PSD–PNL, amestecat cu înțelegeri obscure, orgolii locale și un „mariaj în trei” cu UDMR, a produs exact ce produce mereu: blocaj, nu stabilitate. Compromisuri fără miză, negocieri pe funcții mărunte, lipsă totală de ambiție strategică.

Niciun proiect major care să schimbe traiectoria județului. Nicio confruntare reală de idei. Doar administrarea inerției și conservarea pozițiilor.

În acest context, nu e deloc surprinzător că PNL Mureș s-a poziționat de partea aripii USL, alături de baroni locali și rețele vechi. Reforma nu este doar incomodă; este periculoasă pentru cei care au construit totul pe aranjamente.

Eșecul lui Ciprian Dobre în tentativa de a deveni șef de grup parlamentar este mai mult decât o înfrângere personală. Este simptomul unei politici locale epuizate, care confundă experiența cu meritul și vechimea cu legitimitatea.

Într-un moment în care PNL ar fi putut semnala o schimbare de direcție, PNL Mureș a confirmat, din nou, că face parte din problema pe care Ilie Bolojan încearcă să o corecteze.

Nu reformă. Nu viziune. Nu interes public.
Ci reflexul bine exersat al supraviețuirii politice într-un sistem care se teme de schimbare. La PNL Mureș trebuie să veni urgent.
Contrastul este cu atât mai relevant cu cât, în aceeași filială, există exemple care arată că PNL Mureș nu duce lipsă de resursă umană, ci de voință de schimbare. Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, reprezintă un profil adaptat reformelor: orientat spre rezultate, capabil să lucreze într-un sistem dificil, cu presiune publică mare, fără a transforma funcția într-o platformă de autopromovare. Diferența dintre acest tip de leadership și cel practicat de vechea gardă nu este una de vârstă, ci de mentalitate și responsabilitate.

PNL Mureș ar avea nevoie nu de rotații interne ale acelorași figuri, ci de o predare reală a ștafetei, asumată și onestă. Altfel, partidul riscă să rămână captiv într-un cerc al supraviețuirii politice, în timp ce societatea cere competență, reformă și decizii curajoase.

Marius Ichim