Partidele nationaliste si cele de extrema dreapta sunt in plin avant in intreaga Europa. Indiferent de motivele ascensiunii, fie ca este vorba de de revolta cetatenilor impotriva clasei politice pe fondul crizei economice, criza imigrantilor sau temerile legate de globalizare si o diluare a identitatii nationale, acestea influnteaza agenda politica in multe tari prin numarul de mandate obtinute sau prin faptul ca au devenit principalele partide de opozitie.
Politicienii europeni nu reusesc sa adopte o pozitie comuna fata de evolutia miscarilor nationaliste. Daca ministrul german de Interne, Horst Seehofer pune acest lucru pe seama imigratiei, premierul grec, Alexis Tsipras, crede ca ridicarea partidelor nationaliste a fost posibila din cauza lipsei democratiei din Uniunea Europeana. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel si Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker cred ca intensificarea populismului si a extremei drepte pun in pericol viitorul Uniunii Europene.
Cunoscuta pentru platforma sa cu oferte grozave pentru pariuri sportive, agentia online Unibet a alcatuit o selectie de cote pentru prima tara care ar putea organiza un referendum pentru iesirea din UE. In viziunea bookmakerilor operatorului, cele mai mari sanse ca acest lucru sa se intample le au Italia, Grecia, Austria, Polonia si Ungaria, tari in care miscarile populiste si cele de extrema dreapta au obtinut rezultate bune in alegeri.
Puternic afectata de criza economica din 2008, Italia este condusa de un guvern de coalitie format din Miscarea de 5 stele si Liga Nordului. Un rol important in ajungerea la putere a celor doua miscari populiste l-a avut faptul ca Italia a devenit destinatia principala pentru imigrantii din Africa de Nord. Dintre liderii italieni eurosceptici se remarca ministrul de Interne Matteo Salvini care are o pozitie anti-imigratie agresiva si care a criticat in dese randuri euro.
O tara de tranzit pentru imigranti, Grecia a fost copilul bolnav al Europei. Ajuns la putere prin promisiuni populiste, Alexis Tsipras a exploatat nemultumirile populatiei pentru a negocia cat mai dur cu UE obtinerea de fonduri pentru iesirea din criza. Pe masura ce tara a trecut peste criza, discursul premierului s-a transformat.
Partidul Libertatii din Austria (FPO) este partener de guvernare pentru cancelarul conservator Sebastian Kurz. Considerat de extrema dreapta, FPO a fost la un pas sa dea presedintele tarii in 2016 cand candidatul sau, Norbert Hofer, a pierdut la limita in fata lui Alexander Van der Bellen. Ascensiunea acestui partid a avut loc pe baza crizei imigrantilor.
Alegerile din 2015 din Polonia au fost castigate cu 38% din sufragii de catre Partidul Legii si Justiei, formatiune care prin preluarea controlului asupra mijloacelor de informare de stat si reformele judiciare care permit guvernului sa-i concedieze si sa-i numeasca pe magistrati, a alarmat Europa.
Cea mai importanta voce din grupul tarilor de la Visegrad, Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia,tari care se opun obligatiei de a accepta imigranti in conformitate cu un sistem de cote, Premierul Ungariei, Viktor Orban, a obtinut cu lejeritate un al treilea mandat. Declaratiile acestuia si unele masuri adoptate de guvernul condus de el au determinat UE sa declanseze proceduri de sanctionare a Ungariei pentru derapajele de la statul de drept. Principalele acuzatii aduse Ungariei sunt faptul ca a indepartat din functii judecatorii independenti si a cenzurat presa libera si societatea civila. Ungaria si Polonia se sustin ferm in disputele cu Europa.
Declarat de la infiintare ca partid anti-euro, Alternativa pentru Germania (AfD) a obtinut la alegerile din 2017 12,6% din voturile germanilor. Acesta a cerut politici stricte impotriva imigrantilor si a atras simpatizanti mizand pe teama cu privire la cresterea influentei Islamului. Cancelarul Angela Merkel a avut nevoie de 6 luni pentru a construi o majoritate care nu se bucura de sustinerea populara.
Franta a fost una dintre primele tari in care miscarile nationaliste au capatat popularitate. Jean-Marie le Pen a facut din Frontul National o voce puternica in Franta. Continuare a liniei tatalui sau, Marine le Pen a intrat in turul al doilea la alegerile prezidentiale din 2017, cand a fost invinsa de Emanuel Macron. Desi partidul este in pierdere de sustinatori dupa esecul liderului sau, opiniile sale impotriva UE si a imigratiei in masa gasesc sprijin la multi francezi.
Partidele anti-imigratie au cunoscut cresteri de audienta si in Tarile Nordive, Slovenia, Cehia sau Olanda. Desi unele dintre aceste tari cunosc o crestere economica consistenta si un somaj scazut, faptul ca partidele traditionale nu se adapteaza noilor realitati a dus la expansiunea populistilor si a partidelor de dreapta.
Criticata acasa pentru politicile de imigratie, Angela Merkel a admis ca imigratia ilegala a devenit problema intregului continent. In opinia cancelarului german, alegerile europarlamentare vor avea in centrul discutiilor aceasta problema, iar efectele asupra coeziunii europene vor fi mai importante decat criza economica. Cum solutiile pentru rezolvarea problemei imigrantilor lipsesc, influenta nationalistilor si a populistilor va creste in continuare.
final
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.