De-a lungul timpului sute de voluntari din Marea Britanie au venit la Târnăveni pentru a munci gratuit.
De 23 de ani, voluntarii din Anglia lucrează la Spitalul din Tîrnăveni pentru a le oferi bolnavilor cu afecţiuni psihice suport terapeutic, în scopul de a-i ajuta să își îmbunătățească sănătatea mintală și starea de bine. Nu doar că nu primesc niciun ban pentru asta, dar toţi voluntarii vin pe cheltuiala proprie aici, organizaţia din Anglia reuşind prin strângerile de fonduri să le achite doar chiria şi plata utilităţilor la Tîrnăveni.
În prezent…
… la Târnăveni lucrează Laura Thomas, Anna Boam, Rebecca Hall şi Naomi Fitzpatrick, dar periodic locul lor este luat de alţi voluntari.
Cele 4 tinere au organizat recent la Casa de Cultură o expoziţie de fotografie emoţionantă, o colecţie de fotografii realizate de pacienţii cu boli mintale de la Spitalul din Tîrnăveni. Voluntarii au ajutat 12 pacienţi să producă o serie de fotografii creative, stimulative pentru gândire, care explorează şi înregistrează identitatea lor personală sau experienţe individuale trăite într-o instituţie. Alăturat, pacienții și-au împărtășit gândurile personale care însoțesc fotografiile expuse. Pe lângă bătaia de cap cu organizarea evenimentului, fetele au pregătit dulciuri de casă specific britanice şi au cumpărat sucuri pentru toţi cei care au dorit să participe la expoziţia care mai este deschisă la Casa de Cultură până în data de 25 mai.
„Priveşte-mă, ascultă-mă!”
„Mulţi dintre aceşti pacienţi sunt foarte educaţi, printre ei găsim medici, ingineri, profesori, asistenţi şi mulţi dintre ei vorbesc mai multe limbi străine. Motivul pentru care ei nu sunt parte a acestei comunităţi este din cauza faptului că oamenii din întreaga lume nu înţeleg ce este o boală mintală, motiv pentru care se tem de ea. Am intitulat această expoziţie „Priveşte-mă, ascultă-mă!” deoarece toţi avem răspunderea de ne sprijini unii pe alţii chiar dacă trăim în România, în Marea Britanie sau oriunde altundeva. Oamenii alături de care am lucrat au dobândit o boală psihică din cauza mai multor factori: pierderea unei persoane dragi, când suferinţa a fost prea mare, un accident care a afectat o parte a corpului sau a creierului, o copilărie în care abuzul şi neglijenţa au provocat probleme, îmbătrânirea care a produs demenţa, în care te poţi simţi confuz, speriat sau îţi poţi pierde o parte din memorie. Toate aceste lucruri se pot întâmpla oricăruia dintre noi, deci trebuie să ajutăm oamenii prin terapie, prin tratament, prin compasiune, ca să se facă bine şi să îşi trăiască viaţa pe care o aleg în ciuda dizabilităţii lor” a declarat la inaugurarea expoziţiei Laura Thomas, aflată în al doilea an de voluntariat la Tîrnăveni.
Totul a început în anul 1991…
…când un asistent medical specializat în sănătate mintală, proaspăt absolvent, care făcea muncă de voluntariat cu copiii abandonați din România, s-a apropiat de locuitorii orașului, preocupați de îngrijirea medicală a adulților și a fost condus la spitalul din Tîrnăveni. Acesta a fost profund mișcat de ceea ce a văzut și cu câte lipsuri se confruntau pacienții. Știind că atenția comunității internaționale este îndreptată asupra copiilor, acesta s-a întors în Tîrnăveni în anul următor însoțit de câțiva colegi pentru a face un plan de evaluare a nevoilor cu care se confrunta spitalul.
Proiectul a luat naștere în ianuarie 1992, la inițiativa unui grup de asistenți medicali specializați în psihiatrie, originari din Londra, Birmingham și Swansea. Proiectul original a fost inițiat sub tutela Fondului de Ajutor pentru România. Scopul principal a fost trimiterea de voluntari pentru a face o muncă efectivă de sprijinire a pacienților. În 1995 spitalul a fost de acord să ofere un spațiu la subsol care să poată fi folosit pentru activitățile terapeutice cu pacienții. În 1998 organizația VfMH a fost creată ca un motor pentru acest proiect și a devenit o organizație înregistrată legal. A fost un pas înainte pentru a trimite voluntari pe termen lung. Voluntarii își împart timpul între petrecerea timpului în secție alături de pacienți și oferirea de terapie ocupațională în încăperea de la subsol, care a devenit cunoscută sub denumirea de Club.
În 2012….
… spitalul a deschis propriul departament de terapie ocupațională și a invitat organizația VfMH să își continue îndelunga colaborare cu spitalul. VfMH continuă să recruteze voluntari cu experiență profesională care își folosesc abilitățile și experiența în favoarea pacienților și a personalului. Până în anul 2014, voluntarii continuă să lucreze la spital pe perioade cuprinse între 3 luni și 1 an, ca să ofere pacienților suport terapeutic cu scopul de a-i ajuta să își îmbunătățească sănătatea mintală și starea de bine.
Fotografiile: istoria
Expoziția de la Tîrnăveni a cuprins munca a treisprezece pacienți permanenți ai secțiilor de psihiatrie din spitalul municipal Târnăveni.
„Ne înregistrăm vieţile într-un mod mai amplu decât oricând şi avem la dispoziţie site-urile de socializare online în care ne construim un personaj online. Prin fotografie şi site-urile de socializare, precum Facebook, suntem capabili să clădim şi să reflectăm la persoana care suntem, persoana pe care le-o arătăm celorlalţi. Când trăieşti într-o instituţie niciunul dintre aceste lucruri nu este posibil. Rareori se întâmplă ca pacienţii să poată avea lucruri personale, cum ar fi fotografiile. Imaginează-ţi că nu ai mai avea acces la nicio fotografie importantă din viaţa ta, este aproape ca şi când ţi s-ar şterge istoria”, a spus Anna Boam, voluntară şi art-terapeut calificat.
Mircea BARBU