Prefectul judeţului Mureş, Corneliu Grosu, a anunţat marţi că instituţia sa a reuşit să câştige în instanţele de judecată, în ultimul an şi jumătate, procese pentru revendicarea a 44.362 hectare de pădure, din totalul de aproape 87.000 de hectare revendicate de urmaşii unor familii nobiliare.
‘La venirea mea în Prefectură, aveam peste 100.000 de hectare de pădure revendicate – mai ales de pe Valea Mureşului, dar şi de pe Valea Gurghiului – din care aproape 87.000 de hectare au fost solicitate, introduse acţiuni în revendicare în instanţă de către marile familii de grofi din judeţul Mureş şi nu numai. Momentul de astăzi este plin de satisfacţie pentru că am reuşit să câştigăm încă aproape 7.300 hectare de pădure, la o instanţă din România. Şi dacă facem o balanţă (…), din cele peste 86.000 ha am câştigat 44.362 de hectare într-un an şi jumătate (…) Una dintre cele mai spectaculoase cauze a fost în jurul unei suprafeţe de aproximativ 10.000 hectare de pădure, unde casele de avocatură – inclusiv Casa de Avocatură Chiuariu (Tudor Chiuariu, fostul ministru, n.r.) – s-au preocupat într-o manieră extrem de dură de a câştiga şi au şi câştigat definitiv şi irevocabil. Şi totuşi, împreună cu organele silvice (Direcţia Silvică Mureş, n.r.), am reuşit să obţinem, într-o acţiune în revizuire, anularea hotărârii definitive şi irevocabile’, a declarat Corneliu Grosu.
Prefectul de Mureş a susţinut că instrumentarea acestor cauze a însemnat ‘o muncă teribilă’ a oamenilor din compartimentul juridic, care au căutat documente probatorii în Arhivele Statului din Cluj, Târgu Mureş, Bucureşti şi în arhivele militare din Piteşti, prin care s-a dovedit ‘lipsa de temeinicie, fie a calităţii de moştenitor, fie a acţiunii de revendicare în sine’.
‘Din păcate, Prefectura a pierdut şi aproape 19.500 ha, în sensul că documentele probatorii au convins instanţele că revendicările sunt legale. (…) Mai avem încă pe rol acţiuni pentru încă 22.800 de hectare de pădure în diferite instanţe, unde sperăm să avem aceeaşi putere de convingere, că nu trebuie să ia altă cale această bogăţie, decât acolo unde îi este locul, adică statul român ‘, a susţinut Corneliu Grosu.
Potrivit prefectului, acţiunile de retrocedare pe documentele depuse Comisiei Judeţene pentru cele 100.000 de hectare de pădure au început în urmă cu mulţi ani, iar procesele câştigate acum de Instituţia Prefectului – Judeţul Mureş au fost pierdute de această instituţie în primă instanţă.
‘Procesele pe care noi le-am câştigat au fost pierdute în primă instanţă de către Prefectură. Adică suprafaţa de aproape 100.000 de hectare a fost retrocedată (în primă instanţă, n.r.) fie că s-a judecat la Reghin, fie că s-a judecat la Târgu Mureş sau în altă parte. Într-un an şi câteva luni nu am făcut altceva decât să dovedim lipsa de temeinicie a hotărârilor primelor instanţe’, a susţinut Grosu.
Prefectul a spus că, prin documentele descoperite de angajaţii Prefecturii Mureş în diverse arhive, s-a reuşit să se dovedească faptul că unii se pretindeau moştenitori, când în realitate nu aveau calitatea respectivă.
‘Pe de o parte, cei care s-au pretins moştenitori ai familiilor de grofi, am demonstrat că nu au calitatea pe care legea o cere de a fi moştenitori şi, în consecinţă, de a se substitui celor care în drept ar putea revendica vreodată. Apoi am dovedit faptul că au fost folosite documente de tipul arborelui genealogic fie incomplete, fie denaturate şi totuşi acceptate de instanţe. Vorbim de revendicări pe temeiul actelor de filiaţie. Au fost şi cazuri în care am găsit fie absenteişti, fie despăgubiţi’, a accentuat acesta.
Corneliu Grosu a subliniat că ‘este spectaculoasă această preocupare a unei prefecturi de a apăra patrimoniul silvic al statului’.
‘Cel puţin la noi, la Mureş, denotă o excepţională documentare şi pregătire a Compartimentului Juridic (…) Marcăm în activitatea Prefecturii Mureş un nou episod, de data aceasta cu multă satisfacţie, din lupta şi munca efectivă pe care o ducem în instanţele din România pentru aducerea în proprietatea statului – acolo unde le este locul – a pădurilor judeţului Mureş, revendicate de marile familii de proprietari de dinainte şi de după cel de-al Doilea Război Mondial’, a conchis Corneliu Grosu.
AGERPRES