Presa maghiară din România scrie că unitatea partidelor maghiare pentru autonomie se lasă aşteptată

Presa maghiară din România scrie că unitatea partidelor maghiare pentru autonomie se lasă aşteptată

Potrivit cotidianului maghiar din Transilvania Krónika, în ciuda declaraţiei comune de susţinere semnată la începutul anului, acţiunea comună a partidelor politice şi organizaţiilor maghiare în interesul obţinerii autonomiei se lasă aşteptată.

În ediţia de marţi, ziarul publică un rezumat care aminteşte că
însărcinatul premierului ungar pentru activitatea de mediere a
chestiunilor ce ţin de autonomie, Katalin Szili a reuşit să aşeze
la aceeaşi masă reprezentanţii diferitelor strădanii pentru
autonomie, iar pe 8 ianuarie partidele politice maghiare din Ardeal
au semnat o declaraţie comună despre coordonarea viziunilor privind
autonomia.

Cotidianul scrie că în ciuda acestui eveniment nu există
consens în ceea ce priveşte lupta pentru obţinerea autonomiei, ceea
ce este demonstrat şi de faptul că UDMR s-a ţinut departe de marea
adunare secuiască, convocată de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS),
cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la înfiinţare. Krónika
citează din luarea de poziţie comună a liderilor organizaţiilor
Mureş a CNS, Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT)
şi Partidului Civic Maghiar (PCM), potrivit căreia UDMR “nu şi-a
asumat tovărăşie de destine în lupta pentru obţinerea autonomiei”,
iar în cazul ei este mai puternică nevoia de a fii pe placul
puterii româneşti, pe lângă angajamentul dat cauzei autodereminării
maghiaro-secuieşti.

Preşedintele CNMT, László Tőkés a declarat pentru Krónika că
declaraţia semnată în ianuarie s-a dovedit a fi formală.
Europarlamentarul a criticat faptul că UDMR este singura
organizaţie maghiară din statele care au rezultat în urma
Trianon-ului, care a ieşit din Consiliul pentru Autonomie Maghiară
din Bazinul Carpatic (KMAT). “La ce să ne aşteptăm de la România,
de la puterea majoritară, dacă cea mai mare organizaţie care ne
reprezintă interesele nu stă falnic lângă cauza noastră”, se
întreabă Tőkés. În opinia sa, puterea actuală de la Budapesta
apreciază foarte mult şi sprijină UDMR, motiv pentru care ar fi
nevoie de intervenţia premierului Viktor Orbán şi a însărcinatului
ministerial Katalin Szili, pentru a putea progresa în cauza
autonomiei.

Deputatul de Covasna, József Kulcsár-Terza – care a depus anul
trecut în decembrie proiectul de lege al CNS privind autonomia – a
spus: a rămas singur cu iniţiativa sa, dar pe parcursul
dezbaterilor parlamentare până la urmă UDMR s-a poziţionat “corect”
faţă de chestiune. “Dacă nu arătăm o forţă comună, atunci
Bucureştiul se face comod şi comandă o cafea. Vom avea un rezultat
doar dacă acţionăm serios şi împreună”, a formulat politicianul
PCM, potrivit căruia este limpede şi că în ceea ce priveşte
abordarea subiectului autonomiei UDMR a progresat mult de când la
conducerea formaţiunii a ajuns Hunor Kelemen, în locul lui Béla
Markó.

Vicepreşedintele executiv al UDMR, István Székely a stabilit
pentru Krónika: “scopul este comun, dar poziţiile privind
modalitatea de a-l atinge diferă”. UDMR crede că este nevoie de
modificarea Constituţiei, pentru a discuta proiectul de lege
privind autonomia, iar CNS nu. Citând din decizia Curţii
Constituţionale a României, politicianul aminteşte că nici prin
revizuirea legii fundamentale nu se poate introduce statutul limbii
regionale oficiale pentru maghiară. Acesta a adăugat: acest lucru
poate fi înfăptuit, doar dacă ar fi adoptată o nouă Constituţie.

În opinia lui Székely, nici în ceea ce priveşte graniţele
Ţinutului Secuiesc sau rolul scaunelor secuieşti nu există consens
între partidele politice şi organzaţiile maghiare. Politicianul
crede însă că aceste diferende sunt surmontabile, dacă ar exista
deschidere spre compromis. Despre absenţa UDMR de la marea adunare
de la Sfântu Gheorghe a spus doar: “comunicarea deficitară a fost
motivul”, amintind că Uniunea a susţinut toate evenimentele CNS din
trecut.

MTI